Furnalul de la Govăjdie, prea departe de Bucureşti
Primăria Ghelari a început, anul acesta, o nouă serie de demersuri pentru a obţine banii de care e nevoie pentru salvarea unui monument unic în România şi în Europa Centrală şi de Est: furnalul de la Govăjdie. Deşi e a treia încercare făcută în acest sens, veştile bune de la Bucureşti se lasă aşteptate.
În 2008, Primăria Ghelari a realizat şi depus la Guvern un prim proiect pentru restaurarea şi reabilitarea furnalului de la Govăjdie. Guvernanţii au răspuns: „interesant, dar mai avem şi alte priorităţi”. Un al doilea proiect a fost depus la Ministerul Dezvoltării în 2011. Se afla pe lista de priorităţi, dar Elena Udrea a plecat de la conducerea ministerului. La şefi noi, priorităţi noi, aşa că Primăria Ghelari a trebuit s-o ia de la capăt.
De cinci ori mai mult
Anul acesta edilii comunei amintite au întocmit un al treilea proiect, care, pe lângă restaurarea şi reabilitarea furnalului, mai prevedea reconstruirea gării din apropiere, precum şi achiziţionarea unui trenuleţ pe roţi de cauciuc, care să aducă turiştii de la Castelul Corvinilor (asta pentru că reabilitarea traseului „trenului mic”- cum numeau pădurenii „mocăniţa” de pe calea ferată îngustă – e încă o utopie, deşi se vorbeşte despre subiect de aproape 10 ani). De asemenea, aceeaşi iniţiativă a Primăriei Ghelari prevede ca micul cămin cultural de lângă furnalul de la Govăjdie să fie transformat în muzeu al fierului.
Suma necesară pentru transpunerea proiectului de pe hârtie în realitate este de aproximativ 1 milion de euro, adică venitul realizat de Primăria Ghelari din taxe şi impozite locale pe durata a cinci ani.
Se aşteaptă răspuns
„Proiectul l-am depus, până la urmă, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Se află pe o listă a proiectelor prioritare însă, din păcate, pe o listă de proiecte pentru care nu este încă identificată sursa de finanţare: ori fonduri europene, ori bugetul propriu al ministerului. Nu avem niciun semnal de la Bucureşti, încă, dar avem toate motivele să sperăm că reabilitarea furnalului de la Govăjdie va fi prinsă în următoarea sesiune de finanţare europeană”, spune primarul comunei Ghelari, Ioan Bulbucan.
Acesta relatează însă şi o întâmplare recentă, care ar trebui să-i trezească pe responsabilii din Ministerul Dezvoltării: „În 2006 am primit vizita unui profesor universitar din Londra, inginer ca formaţie. Pe drum spre furnal eu mă tot scuzam că furnalul nu arată bine. Când am ajuns acolo, profesorul englez a început să râdă. Am crezut că râde de cum arată furnalul. N-a fost deloc aşa: m-a întrebat apoi «Şi dumneata eşti inginer, nu?» «Da», i-am răspuns, după care profesorul englez mi-a spus: « Dacă ne punem un pic amândoi pe treabă, în trei săptămâni putem să repornim furnalul ăsta. Noi avem unul, cu 10 ani mai vechi, undeva aproape de Londra, dar e doar o grămadă de pietre şi, totuşi, ne mândrim cu el»”.
Monument unic
Furnalul de la Govăjdie a fost construit între 1806 şi 1810, iar la data inaugurării sale era cel mai modern de pe continent, fiind primul cu flux continuu din Europa şi al doilea din lume. Aici s-au turnat elemente pentru structura de rezistenţă a turnului Eiffel, de la Paris, dar şi fontă folosită de uzina de la Reşiţa pentru a satisface aceeaşi comandă venită din capitala Franţei, spre finele secolului XlX. Furnalul şi-a încetat producţia în 1924, iar până în 2004, de el s-au mai îngrijit doar câţiva ingineri siderurgişti de la combinatul din Hunedoara, care i-au cunoscut foarte bine importanţa. Obiectivul de la Govăjdie a fost declarat monument istoric abia în urmă cu 14 ani.
