CJ Hunedoara e pus la plată pentru drumul spre Sarmizegetusa Regia. Ministerul Fondurilor Europene a calculat o „corecţie” financiară de 2 milioane de lei din cauza nerespectării proiectului tehnic
În urma unor verificări relativ recente, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene consideră că instituţia care administrează judeţul Hunedoara, implicit drumurile judeţene, trebuie să returneze 2 milioane de lei din cauză că proiectul pentru modernizarea drumului spre Sarmizegetusa Regia nu a fost respectat de constructor.
Conform oficialilor CJ Hunedoara, singura problemă ar fi faptul că la realizarea gabioanelor de protecţie a drumului s-a folosit piatră de râu şi nu piatră concasată, aşa cum era prevăzut în proiect. Conform publicaţiei hunedoaraliberă.ro, piatra de râu era scoasă din albia râului Grădişte şi folosită pentru realizarea gabioanelor, fără avizul Apelor Române . Aceeaşi publicaţie arăta, cu mai bine de un an în urmă, faptul că Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina a semnalat neregula, a cerut intervenţia Gărzii de Mediu dar, mai departe, nu s-a întâmplat nimic. Constructorii au continuat să folosească piatra din râu în locul celei concasate (pentru care costurile de achiziţie şi transport ar fi fost mult mai mari – n.red.).
Decizie contestată
Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora, spune că instituţia pe care o reprezintă a contestat corecţia financiară stabilită de Ministerul Fondurilor Europene iar acum aşteaptă un răspuns. „Contestaţia a fost depusă, cu o serie de argumente dar şi cu puncte de vedere exprimate de constructor, proiectant şi dirigintele de şantier. Aşteptăm să vedem rezultatul contestaţiei, apoi vom comunica ce decizii vor fi luate”, spune Bobora.
Atât preşedintele CJ, cât şi alţi oficiali ai instituţiei au recunoscut ieri, într-o conferinţă de presă că s-au decontat şi gabioanele care conţin piatră de râu în loc de piatră concasată, dar au precizat că, în cazul în care Consiliul va fi pus să plătească, până la urmă, 2 milioane de lei, va face plata apoi se va îndrepta pentru recuperarea sumei împotriva constructorului. Garanţia de bună execuţie depusă de acesta a fost doar „de ordinul câtorva sute de mii de lei”, conform preşedintelui Bobora, deci nu acoperă nici măcar jumătate din posibilul prejudiciu adus bugetului judeţului.
Un drum cu o „poveste” de prost gust
În 2006 – 2007, Consiliul Judeţean cheltuia 7,8 milioane de lei pentru lărgirea şi pietruirea Drumului Judeţean 705 Costeşti – Sarmizegetusa. Apoi cheltuia anual bani pentru acoperirea gropilor provocate de apa care băltea. În 2014, acelaşi Consiliu Judeţean anunţa „triumfal” câştigarea unei finanţări europene în valoare de 41 de milioane de lei (aproximativ 9 milioane de euro) pentru modernizarea şi asfaltarea aceluiaşi drum. Licitaţia a fost pornită în decembrie 2014, dar stopată fiind invocate prea multe inadvertenţe în proiectul tehnic, întocmit de o firmă din Timişoara. Procedura s-a reluat în mai, 2015 şi a durat până-n iulie. Asta în timp ce 31 decembrie 2015 era data-limită până la care puteau fi cheltuiţi banii, fiind vorba de un proiect finanţat pe sediunea POR 2007 – 2013. Între timp, CJ Hunedoara a „găsit” peste 40 de stâlpi „uitaţi” în interiorul suprafeţei ce urma să fie acoperită cu asfalt şi a pierdut o lună doar cu formalităţile pentru mutarea acestora. Licitaţia a fost câştigată de Trans Construct SRL care a făcut o ofertă situată la mai puţin de jumătate din bugetul disponibil: 18 milioane de lei. Lucrările efective au început în septembrie 2015, drumul fiind închis turiştilor. La finalizare, a rezultat un drum cu locuri de parcare prea scurte pentru o maşină obişnuită, dispuse şi la 16 kilometri distanţă de obiectivul turistic, cu parapeţi lipsă în curbe periculoase, cu o singură bandă pe ultimii 4 kilometri (detalii semnalate de „Glasul Hunedoarei” încă din martie 2015) şi cu 157 de gropi în carosabil, după prima iarnă.
La doar trei luni după ce a fost inaugurat, drumul a fost rupt de o viitură. Noua conducere a CJ Hunedoara, instalată în iunie 2016, a comandat o expertiză de specialitate a cărei concluzie a fost că deteriorarea respectivă a fost produsă doar de situaţia de calamitate, fiind vorba de un debit de apă imens, imposibil de anticipat de proiectanţi sau constructori.
CITEŞTE ŞI
2 Comments