glasul-hd.ro Web analytics

Sport

Ce ne aşteaptă în returul Ligii a patra şi ce şanse are campioana judeţeană la baraj

Campionatul Judeţean de fotbal al Ligii a patra hunedorene a plecat la drum în ediţia 2017 – 2018 într-un format extins faţă de sezoanele precedente, cu 15 formaţii înscrise faţă de cele 12 din anii anteriori. A dispărut din competiţie Metalul Crişcior, însă au apărut (sau reapărut) în acest eşalon nume mai vechi sau mai noi: Dacia Orăştie, Gloria Proinstal Geoagiu, Mihai Viteazu Vulcan şi echipa de tineret a divizionarei din Liga a treia CNS Cetate Deva.

Până aici toate bune şi frumoase, cu un plus evident numeric şi valoric pentru întrecerea judeţeană, însă avem şi un mare „dar”: bilanţul sezonului în Liga a patra nu se face când se trage linie la finalul returului, ci mai există şi un baraj interjudeţean – poate chiar mai important decât campionatul în sine – care decide prezenţa învingătoarei în Liga a treia.

Obiectiv prioritar: a doua echipă hunedoreană în Liga a treia

Pentru un judeţ cu fotbal de tradiţie cum e cel hunedorean, care obişnuia în vremurile sale bune să aibă două echipe în Divizia A (Jiul şi Corvinul), şase – şapte în Divizia B şi la un moment dat practic o întreagă serie de C, obiectivul de a promova o a doua echipă în Liga a treia poate părea unul cât se poate de mărunt, lipsit de mari ambiţii. Din păcate aceasta este realitatea la momentul actual, iar istoricul prezenţelor echipelor noastre la baraj în ultimul deceniu este unul de-a dreptul descurajant, cu eşecuri şi ratări ale calificării uneori surprinzătoare.

Să spunem că şi ediţia 2017 – 2018 va avea acelaşi format al barajelor interjudeţene ca şi în anii precedenţi. Cele 42 de campioane judeţene (incluzând aici şi pe cea a municipiului Bucureşti) vor disputa partide eliminatorii tur-retur, cele 21 de câştigătoare urmând să promoveze în Liga a treia. Singura noutate este că în acest an Federaţia Română de Fotbal a desemnat cu exactitate şapte regiuni geografice având în componenţă câte şase judeţe a căror campioane se pot întâlni între ele. A „dispărut” astfel dintre posibilele adversare ale Hunedoarei câştigătoarea din judeţul vecin Alba, repartizat acum în regiunea de Centru. Judeţul Hunedoara face parte din Regiunea 4 Vest, care mai include judeţele Arad Caraş Severin, Timiş, Gorj şi Mehedinţi. Este posibilă astfel o reeditare – pentru al treilea an consecutiv, ceea ce este fără îndoială o anomalie – a întâlnirilor dintre campioanele din Hunedoara şi Timiş, ultimele dovedindu-se de fiecare dată o nucă prea tare pentru hunedorene.

Dacia Orăştie şi Cetate Deva, singurele hunedorene învingătoare la baraj din ultimii nouă ani

Aşa cum spuneam mai sus, în ultimii nouă ani o singură campioană judeţeană a Hunedoarei a reuşit să treacă de barajul interjudeţean şi să ajungă în Liga a treia, unde activează şi acum, aceasta fiind CNS Cetate Deva. În rest, de la ediţia 2008 – 2009 când Dacia Orăştie câştiga cu 1 – 0 în faţa Victoriei Deveselu, campioana din Mehedinţi (judeţ care nu mai are acum nici o reprezentantă în primele trei ligi ale fotbalului autohton), nici o altă reprezentantă a noastră nu a mai trecut de examenul dificil al barajului. Eşecurile s-au produs de atunci încoace, cu excepţia numită Cetate Deva, indiferent dacă „interjudeţeanul” s-a disputat în manşă unică, pe teren neutru, sau mai nou în sistem tur-retur, la ultimele trei ediţii.

Pentru amatorii de statistici, iară şi rezultatele din perioada despre care vorbeam. În 2010, FC Hunedoara – Unirea Floreşti (Cluj) 0 – 2; în 2011, Jiul Petroşani – Flacăra Făget (Timiş) 0 – 1; în 2012, CS Vulcan – Şoimii Pâncota (Arad) 1 – 5; în 2013, Universitatea Petroşani – Ştiinţa Turceni (Gorj) 0 – 2; în 2014, Retezatul Haţeg – UTA Bătrâna Doamnă (Arad) 0 – 2; în 2015, Cetate Deva – Gilortul Târgu Cărbuneşti (Gorj) 8 – 2 şi 3 – 1, singura calificare; în 2016, Hercules Lupeni – Ripensia Timişoara (Timiş) 0 – 4 şi 0 – 3; în 2017, Inter Petrila – ACS Ghiroda (Timiş) 1 – 2 şi 1 – 3.

Ca element de comparaţie, să amintim doar că judeţele vecine Alba (cu şase promovări consecutive la activ), Arad şi Timiş au trimis practic an de an echipe în liga a treia, în timp ce campioanele Hunedoarei au bătut pasul pe loc în liga a patra, cu excepţia menţionată mai sus.

Speranţe în primul rând de la CS Hunedoara

Aşa cum v-am prezentat în retrospectiva turului de campionat al Ligii a patra, întrecerea judeţeană a fost dominată de o manieră cât se poate de autoritară de CS Hunedoara, care a acumulat 40 de puncte din 42 posibile, cu 13 victorii şi un singur egal din 14 partide disputate. Să menţionăm că echipa din municipiul de pe Cerna se află la al doilea sezon în eşalonul patru, însă la primul cu drept de promovare în Liga a treia de la excluderea sa de către Federaţie. Trupa pregătită de Mircea Alic este, evident, în momentul de faţă principala pretendentă la câştigarea campionatului şi accederea în barajul de promovare în Liga a treia.

Singurele formaţii care au reuşit să ţină cât de cât pasul cu CS Hunedoara au fost Inter Petrila, deţinătoarea titlului judeţean, şi Retezatul Haţeg, una dintre cele mai puternice echipe din Liga a patra. Liderul CS Hunedoara are la jumătatea întrecerii un avans de şase puncte în faţa celorlalte ocupante ale podiumului, Inter şi Retezatul, ambele cu câte 34. La rândul lor, acestea s-au distanţat la şapte puncte de plutonul care încheie prima jumătate a ierarhiei campionatului judeţean.

Se poate spune fără teama de a greşi că victoriile în meciurile directe au făcut diferenţa între lider şi urmăritoarele sale imediate. Hunedoara a câştigat cu 2 – 0 la Petrila în faţa lui Inter şi 3 – 0 acasă cu Retezatul. Inter a învins la rândul său în deplasarea de la Haţeg şi doar înfrângerea de la Călan şi egalul surprinzător cu juniorii Devei au mărit ecartul faţă de primul loc la cele şase puncte existente.

Mergând pe firul clasamentului în jos, să spunem că imediat sub podium există un grup de şase echipe care pot pune probleme în orice moment pretendentelor la promovare: Şoimul Băiţa (27 de puncte), Dacia Orăştie şi Victoria Călan (câte 25), Gloria Geoagiu (24), Hercules Lupeni (21) şi Aurul Brad (20 de puncte). Din păcate pentru ele şi pentru zestrea lor de puncte din clasament, aceste formaţii au oferit surprize în ambele sensuri, adică au reuşit să ia puncte din meciurile cu ocupantele podiumului, dar au cedat la rândul lor puncte în partide cu echipe mai slab cotate. Aici, în acest grup, se află şi campioana de acum două sezoane, Hercules Lupeni, care ocupă actualmente un loc mult sub aşteptări.

Ca să încheiem, să mai spunem că ultimele şase clasate sunt departe ca număr de puncte de formaţiile de la mijlocul clasamentului. Mihai Viteazu Vulcan (13 puncte), Aurul Certej (12), Jiul Petroşani (10), Minerul Uricani (7), Cetate Deva II (6) şi Universitatea Petroşani (4 puncte) nu par a fi în măsură să se implice fie şi indirect în lupta dintre primele clasate – asta dacă excludem acea surpriză uriaşă de la Deva, de la meciul Cetate II – Inter Petrila 1 – 1.

Loading...