„Trăieşte curat, colectează separat” – un refren pe care CJ Hunedoara şi primăriile din judeţ vor trebui să-l repete obsesiv

Peste 50 de milioane de euro a investit Consiliul Judeţean Hunedoara pentru crearea unui sistem de management al deşeurilor menajere (SMID). Proiectul va fi un eşec în cazul în care autorităţile nu-i conving pe toţi hunedorenii să arunce gunoiul în recipienţi separaţi. CJ a demarat, deocamdată timid, o campanie de conştientizare. Cifrele actuale arată că mai are foarte mult de lucru.

Deponeul ecologic de la Bîrcea Mare nu va „înghiţi” absolut toate resturile menajere produse în judeţ. A fost făcut doar pentru deşeurile care nu mai pot fi reciclate şi valorificate. Conform datelor prezentate de CJ Hunedoara în urmă cu un an şi jumătate, la lansarea oficială a proiectului, pentru a fi eficient cu adevărat, în doi-trei ani, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor va trebui să asigure o colectare selectivă a resturilor menajere în proporţie de cel puţin 60 la sută. În Deva, despre care s-ar crede că e oraşul cu cel mai educat public, acum, mai puţin de 10 la sută dintre deşeuri sunt puse aşa cum trebuie: sticla în containerul de sticlă, hârtia şi cartonul în alt container etc… . Procentajul se estimează că este la fel de mic în cea mai mare parte a localităţilor din judeţ. Nici în Hunedoara, nici în Deva, de fapt, în nicio localitate din judeţ, nu eşti amendat dacă arunci PET-ul sau cutia de carton în containerul de deşeuri biodegradabile. Asta pentru că niciun consiliu local nu s-a gândit încă la o asemenea sancţiune, deşi e ştiut faptul că, la români, frica de amendă guvernează şi administrează cel mai eficient. Sunt amenzi prevăzute în hotărârile de consiliu local pentru depozitare de gunoaie în alte locuri decât cele special amenajate, ori pentru scoaterea deşeurilor din pubele, dar nicidecum pentru felul în care se pune gunoiul în containere.

Campanie de informare încă timidă

În ultimele săptămâni, Consiliul Judeţean a început seria de informări publice referitoare la colectarea selectivă, însă, deocamdată, destul de timid: o acţiune la Spitalul Judeţean Deva – Hunedoara, o alta, lunea viitoare la Centrul de zi din Petrila al Organizaţiei „Salvaţi Copiii”. Managerul public al CJ, Dan Stoian, spune că e vorba de un calendar de activităţi destul de abundent. Preşedintele instituţiei, Adrian David, menţionează că, mai întâi, se-ncearcă „cu vorba bună”: „Procentajul de 60 la sută colectare selectivă este o ţintă pe care dorim să o atingem în următorii ani. Există însă şi staţii de sortare prevăzute în SMID care au acest rol, de separare a deşeurilor refolosibile de celelalte. Vom avea, anul acesta o campanie de informare publică, de la mesaje transmise prin mass-media şi pliante, până la acţiuni special organizate pe această temă. Aplicarea de sancţiuni este ultima metodă la care ne gândim. Am decis ca, mai întâi, să încercăm cu vorba bună”.

Site-uri să fie

Pentru ca SMID să fie operaţional la nivelul întregului judeţ, a fost creată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Hunedoara. Site-ul instituţiei (www.adideseurihd.ro) este unul sec, cu mesaje în stil administrativ, motiv pentru care nu reuşeşte să atragă şi să menţină atenţia hunedoreanului care ar dori să afle informaţii despre ce şi cum fac sau au de gând să facă autorităţile pentru rezolvarea problemei gunoaielor sau despre ce trebuie să facă el, cetăţeanul simplu, ca să contribuie la reuşita proiectului (în afară de a plăti tarife care vor fi sensibil mai mari decât cele actuale).

O îmbunătăţire a situaţiei se înregistrează pe site-ul Unităţii de Implementare a Proiectului (www.smidhunedoara.ro). Aici, pe lângă unele documente destul de greu de urmărit de către un „internaut” grăbit, au început să apară pliante informative, chiar şi variante de pliante pentru şcolari.

Codul culorilor şi câteva exemple

Deîndată ce SMID va deveni operaţional (în vara acestui an, în cel mai bun caz), în fiecare oraş şi comună din judeţ, în punctele de colectare a gunoiului, vor trebui să existe cel puţin patru containere. Cel galben va fi pentru plastic şi metal, cel albastru pentru hârtie şi carton, cel verde – pentru sticlă şi cel negru – pentru resturile biodegradabile.

Conform site-ului smidhunedoara.ro, cauciucul se degradează în 50 – 80 de ani, conservele în 80 – 100 de ani, dozele de aluminiu dispar abia după 200 de ani, pungile din plastic după 450 de ani, paharele din plastic se degradează într-un milion de ani, iar polistirenul şi sticla sunt materiale care nu se degradează niciodată.