Seceta şi gerul pot salva CEH. Trebuie să mai dorească asta şi politicienii

În iulie şi-n primele două săptămâni din august 2017 sistemul energetic naţional a fost salvat de cărbune. S-a repetat istoria din perioada geroasă de la începutul acestui an. În faţa camerelor de luat vederi, guvernanţii discută doar despre preţul energiei, deloc despre ce s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi existat Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara.

Luna trecută, cărbunele a fost principala sursă de producere a energiei electrice în România. CEO şi CEH, în principal, au avut momente în care au produs mai mult decât hidrocentralele, eolienele şi parcurile solare la un loc. Situaţia s-a „prelungit” şi-n primele două săptămâni din august. În ultimii ani, importante organisme internaţionale, de exemplu FMI, au spus, mai direct sau mai „pe după cireş” că CEO şi CEH ar trebui închise, din cauza pierderilor pe care le înregistrează. Despre importanţa lor strategică în sistemul energetic naţional vorbesc în public doar liderii de sindicat, dar vocile lor par a nu fi luate serios în seamă.

Momente ratate pe jumătate

În ianuarie – februarie 2017, când hidrocentralele n-au produs, apele fiind îngheţate, iar eolienele au fost, la rândul lor, blocate, Complexul Energetic Hunedoara a făcut profit de 15 milioane de lei (moment istoric în existenţa societăţii). Surse din cadrul companiei spu că ar fi putut scoate de trei ori pe-atât, dacă ar fi reuşit să extragă mai mult cărbune din subteran, sau dacă ar fi avut un stoc completat prin achiziţii din surse externe. În iulie şi august, au fost, din nou preţuri mari pe piaţa energiei. CEH n-a putut profita de moment pentru că n-a avut cărbune. Lipsa de personal şi problemele tehnice din exploatările miniere au făcut ca producţia zilnică de huilă să scadă la aproximativ 2000 de tone, în timp ce doar Termocentrala Mintia ar fi avut nevoie de 10.000 de tone pe zi pentru a produce la maximul capacităţii sale funcţionale. Abia în aceste zile procedura cumpărării a 60.000 de tone de cărbune se apropie de finalizare. Între timp, eolienele au repornit, hidrocentralele la fel, iar, cel puţin ieri, de exemplu, cărbunele era indicat drept a treia sursă ca pondere în „felia” producţiei de energie, la nivel naţional, după energia eoliană şi cea nucleară, dar „în faţa” energiei hidro.

Situaţie mai periculoasă decât un cutremur major

Cristian Iştoc, liderul Sindicatului „Solidaritatea” din cadrul Termocentralei Mintia se declară convins că situaţiile meteo din ultimii ani (perioade prelungite de ger – iarna, secetă – vara) pot însemna, de fapt, salvarea mineritului din Valea Jiului dar şi a singurei termocentrale importante din vestul ţării, cea de lângă Deva. „Se vede clar că avem, de fapt, două anotimpuri: ierni care durează şi şase luni, respectiv veri cu lungi perioade de secetă. Cred şi sper că cele întâmplate în acest an au schimbat optica la nivel guvernamental. De fapt, suntem aproape de situaţia din mai 1977. Atunci a căzut sistemul energetic naţional, iar pagubele pentru economia României au fost mai mari decât cele produse de cutremurul din acelaşi an”, declară Iştoc.

Speră la o judecată indulgentă

CEH nu înseamnă nimic fără termocentrala Mintia. La Paroşeni e operaţional un singur grup energetic. Mintia este principala interfaţă de obţinere a veniturilor pentru complex. Mintia are însă şi o problemă cât toate zilele: conformarea la normele de mediu. Garda de Mediu a dispus, în 2015, oprirea activităţii. CEH a reuşit să tergiverseze, până acum, în instanţă, procesul în care contestă decizia. Nu se ştie dacă va mai reuşi să o facă şi în septembrie, când se termină vacanţa judecătorească. Iştoc spune că sunt şanse: „Împreună cu noua conducere de la Mintia am reuşit să creionăm un nou plan de acţiune, bazat pe ideea a patru grupuri (3, 4, 5 şi 6). Dacă la următorul termen în proces ne prezentăm cu un plan clar, viabil, instanţa poate dispune suspendarea procesului până în 2020, când va trebui să se finalizeze şi proiectul efectiv de conformare la normele de mediu”.

Pentru acest plan este însă nevoie de bani, zeci de milioane de euro, bani pe care CEH nu-i are şi nu-i poate obţine fără susţinere la nivel politic.