Protest pe şantierul autostrăzii

50 de oameni s-au postat ieri pe şantierul autostrăzii Lugoj – Deva declarându-se nemulţumiţi de banii primiţi pe terenurile de care au fost deposedaţi. O altă nemulţumire a protestatarilor este provocată de mersul proceselor declanşate în instanţă, în speranţa că vor obţine despăgubiri corecte pentru suprafeţele expropriate.

50 de locuitori ai satelor de pe Valea Mureşului, din zona Brănişca – Şoimuş, au protestat ieri, vreme de o jumătate de oră, pe şantierul lotului 4 al autostrăzii Lugoj – Deva. Oamenii s-au postat pe terasamentul viitoarei autostrăzi fără să încurce prea mult utilajele care acţionau în zonă. Oamenii au primit sume de 15 ori mai mici decât cele acordate pentru terenurile expropriate de pe traseul autostrăzii Deva – Orăştie.

Negociere refuzată

Protestatarii spun că, iniţial, în 2011, reprezentanţii CNAIR le-au promis 1,3 euro pe metrul pătrat. Chiar şi-aşa, „tariful” era de trei ori mai mic decât cel acordat pentru autostrada Deva – Orăştie. Apoi s-au trezit cu notificări în care li se comunica faptul că vor primi doar 1,2 lei pe metrul pătrat. 265 de proprietari de terenuri, din comunele Lăpugiu, Gurasada, Ilia, Brănişca şi Şoimuş au angajat o casă de avocatură şi au încercat o negociere cu CNAIR, solicitând între 5 şi 7 euro pe metrul pătrat. CNAIR n-a dat curs solicitării. În 2013, toţi cei 265 de proprietari au dat în judecată compania de drumuri naţionale. Dosarul a fost „împărţit” apoi în 17 cauze separate, pe motiv că era foarte greu să fie gestionat un dosar cu sute de terenuri. În două dintre dosare, pe 13 iunie, s-ar putea pronunţa câte o sentinţă.

Măsurători pe Internet
Cornel Corneanu este unul dintre liderii celor 265 de reclamanţi. A fost primar al comunei Brănişca vreme de 12 ani şi spune că, din cele 17 dosare, doar în trei experţii numiţi de instanţă şi-au făcut treaba aşa cum spune legea. În restul cazurilor s-a ajuns la situaţii considerate de el aberante: „În trei dosare situaţia a mers bine, iar evaluatorii au ajuns la concluzia că despăgubirile trebuie se fie de minimum 5,5 euro pe metrul pătrat. În celelalte dosare experţii topografi n-au să vină în teren să măsoare suprafeţele afectate şi să facă acele propuneri cu terenurile respective care rămân şi nu se mai pot folosi pentru că ori sunt prea mici, ori nu mai au căi de acces. Sunt vreo patru experţi topografi care au descărcat numai de pe Internet suprafeţele respective puse în expertize, nevenind la faţa locului, suprafeţe care nu corespund cu realitatea din teren. Mai rău, nu s-a ţinut cont deloc de metoda folosului de tras, cea care implică un calcul al producţiei agricole pe 25 de ani, pentru a se stabili valoarea corectă a unui teren agricol. La Brănişca, de exemplu, sunt unele dintre cele mai roditoare terenuri de pe toată Valea Mureşului. Aşa s-a ajuns ca să ne ofere pe un metru pătrat valoarea unui kilogram de tărâţe sau a unei napolitane”.

Calcule simple

Oamenii ale căror proprietăţi au fost afectate de construirea autostrăzii fac tot felul de calcule şi comparaţii. La Şoimuş există cazuri de vecini care au primit unul 3,8 euro pe metrul pătrat, celălalt 1,2 lei. Primul avea teren agricol spre Simeria şi a fost expropriat în 2008, celălalt avea teren spre Ilia, şi a fost expropriat în 2011. Pentru Gheorghe Epure, exproprierea unei bucăţi de grădină înseamnă o pierdere de cel puţin 2.600 de lei: „În zona mea s-au vândut terenuri şi cu 10 euro pe metrul pătrat. Mie mi-au luat o bucată de grădină, pe care aveam o baltă de pescuit din care irigam şi legumele. Mi-au dat pe ea 390 de lei, 1,2 lei pe metrul pătrat. Doar mutatul gardului mă costă 400 de lei. Să nu mai vorbim c-am dat 2.600 de lei pentru săpatul bălţii pe care o aveam”.

„Sunt tot felul de nemulţumiri, de la măsurătorile care nu s-au făcut în teren, până la modul în care se tot tergiversează la judecată, plus preţul care se oferă este sub orice critică. Mie mi-au dat 0,51 lei pe metrul pătrat, pe când în zonă se vinde terenul la preţuri mult mai mari”, completează Nicolae Podelean.