Primăriile rămân în pagubă

Primarii de municipii au făcut presiuni mari, luna trecută, asupra Guvernului, pentru majorarea cotelor din impozitul de venit alocate bugetelor locale, dar Executivul a reuşit să negocieze în aşa fel încât să nu „piardă” mare lucru de la bugetul central. Doi lideri ai Asociaţiei Municipiilor din România, Dan Bobouţanu (PSD) şi Gheorghe Falcă (PNL), au poziţii diferite faţă de rezultatul negocierilor de luna trecută.

În ianuarie, liderii Asociaţiei Municipiilor din România au forţat o serie de discuţii cu ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, apoi cu premierul Viorica Dăncilă, solicitând majorarea cotelor din impozitul pe venit alocate primăriilor de la 45 la 68 la sută. Au primit cote majorate de la 45 la 60 la sută, dar primăriile vor fi obligate să suporte integral şi cheltuielile sociale (în principal, indemnizaţiile persoanelor cu handicap şi drepturile salariale ale însoţitorilor acestora). Până acum, 90 la sută din aceste cheltuieli erau acoperite de la bugetul central, iar 10 la sută de la bugetele locale.

Bobouţanu aşteaptă cifrele

Primarul Hunedoarei, Dan Bobouţanu, spune că este destul de complicat de estimat dacă primăriile pierd sau câştigă de pe urma „înţelegerii” din ianuarie cu Guvernul, pentru că numărul persoanelor cu handicap şi al însoţitorilor acestora este diferă de la un oraş la altul. „Aşteptăm promulgarea legii bugetului de către preşedintele României, apoi va trebui să vedem cifrele exacte comunicate de Trezorerie. Sunt însă convins că Primăria Hunedoarei nu va pierde bani de pe urma acestor modificări. Şi primăriile care ies «pe minus» din cauza preluării cheltuielilor sociale vor primi bani prin intermediul Consiliilor Judeţene, din TVA”.
Pe de altă parte, primarul Hunedoarei consideră că disputa cu Guvernul în care şi el s-a implicat (riscând, cel puţin aparent, să-şi supere şefii politici) nu reprezintă o „înfrângere” pentru administraţiile publice locale: „Am rămas nemulţumiţi din cauza altor probleme, dar e vorba despre probleme care nu se puteau rezolva acum. Mă refer la impozitele pe venit ale cetăţenilor care locuiesc într-un oraş dar lucrează în alt oraş şi care ar trebui împărţite 50 – 50 la sută de cele două primării, nu să rămână doar la primăria pe raza căreia se află locul de muncă al respectivului cetăţean, şi la impozitele colectate pe pensiile mai mari de 2.000 de lei, impozite care rămân la bugetul central în întregime (nici măcar nu se mai întorc la reşedinţa de judeţ, ca până în urmă cu un an – n.red.). Repet ce-am spus şi-n ianuarie: a fost pentru prima dată când Guvernul a trebuit să discute în termeni strict administrativi cu primarii, indiferent de culoarea lor politică. Sper ca în bugetul pe anul viitor să se ţină cont de problemele ridicate de mine şi susţinute de mulţi alţi primari din AMR”.

Falcă spune toată povestea

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă (un lider important al AMR), a relatat pentru „Glasul Hunedoarei” întreaga „istorie” a conflictului avut de primari, în ianuarie, cu Guvernul. „În 2017, impozitul pe venit era de 16 la sută şi 40 la sută din el revenea bugetelor locale. Apoi a scăzut de la 16 la 10 la sută. S-a pierdut astfel o treime din venituri, dar procentul alocat bugetelor locale a fost majorat cu 3 la sută, de la 40 la 43, aplicat la cele două treimi rămase, practic, din impozitul pe venit. Am protestat şi atunci dar ne-au spus că, în programul de guvernare al PSD este prevăzut că, începând din 2019, tot impozitul pe venit (pe salarii – n.red.) rămâne la comunităţile locale: 66,8 la sută la primării, restul la sută la consiliile judeţene. În noiembrie, Ministerul de Finanţe a venit la AMR susţinând că, totuşi, între timp, au mai apărut surse de venit la bugetele locale şi că nu ne vor putea da 66,8 la sută din impozitul pe venit, ci doar 60 la sută. Noi am spus atunci «ok». În momentul în care s-au apucat să lucreze la proiectul de buget şi-au dat seama că nu pot să se închidă cu bugetul de stat şi au găsit soluţia să dea primăriilor doar 45 la sută din impozitul pe venit. Acela a fost momentul în care noi am mers la Bucureşti şi s-a ajuns la acea decizie: «Vă dăm 60 la sută din impozitul pe venit, dar preluaţi cheltuielile sociale». Eu am spus încă de-atunci că vor fi primării care nu vor putea susţine cheltuielile sociale chiar dacă primesc ceva mai mulţi bani din impozitul pe venit. Dovadă că, ulterior, s-a găsit acea soluţie ca, pentru astfel de situaţii, să se compenseze din TVA. Practic, majoritatea primăriilor au rămas în parametrii anului 2018. Cei de la guvernare au salvat bugetul de stat sacrificând bugetele locale. Noi nu am avut nicio pârghie pentru a determina Guvernul să procedeze altfel, decât parlamentarii noştri (PNL – n.red.). Parlamentarii PSD şi ALDE care au votat bugetul, au votat împotriva cetăţenilor. Căteţanul, în loc să plătească impozit pentru străzi, şcoli şi spitale noi, plăteşte petru cheltuielile guvernamentale. Valoarea (suma banilor revendicaţi de primării – n.red.) , la nivel naţional e de aproximativ 1 miliard de euro”.