Primarii „super-comunelor” din judeţ, între scepticism şi optimism moderat

Pui şi Ilia sunt comunele hunedorene propuse de Guvern pentru a deveni „poli regionali de dezvoltare” într-un proiect de lege care vizează reclasificarea localităţilor, iniţiativă generată de diminuarea dramatică a numărului de locuitori din mai multe localităţi ale ţării. Primarii celor două comune se declară încântaţi de idee, dar amândoi au îndeajuns de multe mandate ca să ştie că, mai ales în actul de guvernare românesc, mai nimic din teorie nu seamănă cu măsura care ajunge să fie transpusă în practică.

Centrele comunelor Pui şi Ilia erau centre de raion, până la reorganizarea administrativă din 1969. Fiecare avea încă de pe atunci un rol important în viaţa socială, economică şi administrativă a zonelor în care se află. Atât la Pui cât şi la Ilia, existau judecătorii, licee, bănci şi sedii regionale ale instituţiilor administrative.

Ilia aşteaptă un „boom” economic

Bănci mai există şi acum la Ilia, dar aproape numai prin intermediul ATM-urilor. Totuşi, singura bancă românească rămasă în proprietatea statului are aici o filială funcţională. Din 2004 încoace, în Ilia au fost revigorate serviciile medicale şi cele de urgenţă. În anii ’30, Ilia era principala localitate din jumătatea vestică a judeţului, semănând mai degrabă cu un orăşel al vremurilor. Spre deosebire de alte comune hunedorene, în ultimii ani, populaţia a crescut, iar acesta nu este singurul atuu al localităţii pentru a fi desemnată „super-comună”. „La rencensământul din 2011 aveam 3.662 de locuitori. Acum sunt, oficial, 4.000. Cu tot cu cei care nu şi-au făcut formele legale, sunt aproape 5.000 de locuitori. Menţinerea şi susţinerea liceului din comună a contat în această evoluţie, dar şi a serviciilor sanitare şi de urgenţă. Avem elevi din Dobra şi Gurasada care preferă să vină să facă gimnaziul la Ilia, deşi au şi la ei în comune şcoli gimnaziale. Companii din judeţele Timiş şi Arad sunt forţate să susţină navete pentru angajaţi lungi de sute de kilometri. De exemplu, 3.600 de oameni din Mehedinţi fac naveta în judeţul Arad. Categoric că ne aşteptăm la o dezvoltare economică a comunei, mai ales că nodul la autostradă va fi situat la doar 2 kilometri de Ilia. Ideea super-comunelor o consider fezabilă, însă aşteptăm normele de aplicare ale legii, pentru a vedea de unde finanţăm asistenţa socială, cum susţinem Registrul Agricol şi toate celelalte servicii de care va fi nevoie”, spune primarul comunei, Marius Omotă.

„Reparaţie istorică”

Primarul comunei Pui, Victor Stoica, declară că este nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a României şi, implicit a judeţului, pentru că nu i se pare corect să fie cheltuiţi bani publici pentru primării din comune cu 100 de locuitori (gen Bătrâna) şi nici să fie tratate pe picior de egalitate comunele care au sub 1.000 de locuitori cu cele a căror populaţie depăşeşte 3.000. Pe vremuri, comuna Pui era cel de-al doilea centru important al Ţării Haţegului, după oraşul care dă numele zonei. Acum a mai rămas doar locul unui târg tradiţional. „Aveam şi judecătorie, şi spital, şi sedii de jandarmerie aici, şi bănci, şi notar public. Nu ştiu dacă va mai fi iarăşi exact cum a fost, dar declararea comunei drept pol de dezvoltare ar putea fi o reparaţie istorică. În urmă cu mai bine de 10 ani, un parlamentar de la acea vreme, venise la mine cu ideea de a transforma comuna în oraş. Am refuzat atunci, pentru că nu ne alegeam decât cu taxe şi impozite mai mari. Avem însă nevoie de investitori în zonă pentru a stopa depopularea. În 1969 erau 6.800 de locuitori. Acum sunt 4.500. Susţin ideea reorganizării comunelor. Înainte erau mai puţine şi se lucra mai bine. Acum sunt multe şi mărunte. Pe de altă parte, din ce-am citit prin ziare, treaba asta cu super-comunele e o chestiune care ar urma să se aplice până-n 2026. Mi-e teamă ca până atunci, cei de la Bucureşti, să şi uite de ideea asta”, spune Victor Stoica, primarul comunei, aflat la al cincilea mandat.