Mircia Muntean – noroc în alegeri, ghinion în justiție. Instanța Curții de Apel București a respins contestația primarului Devei

Judecătorii Curții de Apel București au respins ieri contestația făcută de primarul Devei, Mircia Muntean împotriva sentinței Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost condamnat la patru ani cu suspendare pentru comiterea unor fapte încadrate ca ”abuz în serviciu”.

În urma modificărilor aduse în legislația penală de deciziile Curții Constituționale (CCR) care dezincriminau, în parte, infracțiunea de abuz în serviciu, Mircia Muntean a contestat sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Mircia Muntean a sperat într-o decizie favorabilă a magistraților pentru că situația sa este similară cu multe alte cazuri în care instanțe din Alba Iulia sau Craiova au dat soluții de admitere a contestațiilor în baza deciziei CCR. De această dată însă, magistrații Curții de Apel București au decis că plângerea edilului Devei este inadmisibilă. În aceste condiții rămâne valabilă decizia de condamnare la patru ani, cu suspendarea executării pedepsei.

O poveste veche de peste 16 ani

Mircia Muntean a fost condamnat pentru fapte săvârșite în primul său mandat de primar, în perioada 1996 – 2000. Atunci, tânărul edil al Devei a vrut să aducă două branduri puternice în localitatea pe care o administra. Astfel că a făcut un schimb de terenuri între administrația publică și câțiva ”revoluționari” împroprietăriți în baza legii care le conferea dreptul la un hectar de teren agricol sau echivalentul acestuia în intravilan. Pe suprafața de teren care a făcut obiectul schimbului între municipalitate și ”revoluționari” a fost construită o benzinărie Shell și restaurantul Mc Donald’s. Mircia Muntean a fost anchetat și trimis în judecată pentru acest schimb de terenuri într-un dosar al cărui principal obiect era acuzarea ”revoluționarilor” de trafic cu mașini înmatriculate ilegal. Dosarul s-a judecat la Judecătoria Sectorului II București aproape 10 ani în primă instanță, până când Mircia Muntean, a renunțat la Primăria Deva și a ajuns deputat. Conform legii, parlamentarii nu pot fi judecați decât la Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că dosarul lui Mircia Muntean a fost transferat de la judecătoria de sector la instanța supremă. Între timp Mircia Muntean câștigase trei runde de alegeri locale și una de alegeri parlamentare.

Pe ”repede înainte” la instanța supremă

Judecătorii Înaltei Curți au rezolvat extrem de repede dosarul penal, reținând că primarul Devei, Mircia Muntean a săvârșit infracțiunea de ”abuz în serviciu” întocmind defectuos câteva acte care vizau schimbul de terenuri și l-au condamnat la patru ani de închisoare, suspendând însă executarea pedepsei, cu un termen de încercare de șase ani. De asemenea instanța a decis și suspendarea pedepsei complementare de a nu putea candida timp de doi ani pentru orice demnitate publică.

Un accident cu o singură victimă, Mircia Muntean

Primarul Devei urmează să fie judecat într-un alt dosar penal în care este acuzat că a condus, în stare de ebrietate, un autovehicul pe drumurile publice. Dacă va fi găsit vinovat de accidentul ușor în care a fost implicat, edilul Devei riscă să fie condamnat, situație în care i se revocă suspendarea executării primei sentințe. Practic, Mircia Muntean va fi în situația de a ajunge după gratii din cauza unei tamponări ușoare a cărui singură victimă pare a fi chiar el.

Sentința de fond dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în primul dosar

În baza art. 248/1 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin.2 rap. la art. 76 alin. 2 Cod penal condamnă pe inculpatul Muntean Mircia, la patru ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi b Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.  (Dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice , respectiv dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi b Cod penal. În baza art.86/1 alin.1 şi 2 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului Muntean Mircia pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit în condiţiile art.86/2 Cod penal. În baza art.86/3 Cod penal dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul Muntean Mircia să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara conform programului stabilit de acesta; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. În baza art.359 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.86/4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art.71 alin.5 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Decizia Tribunalului București la contestația lui Mircia Muntean

În baza art.595 C.proc.pen. respinge ca nefondată cererea formulată de condamnatul MUNTEAN MIRCIA având ca obiect constatarea intervenirii legii de dezincriminare (art.4 C.pen.), datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art.2481 C.pen. 1969 pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr.703/17.07.2013 a  Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, definitivă prin decizia nr.179/24.09.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători.