Hunedoara şi Deva, promovare reciprocă deloc şi promovare individuală total deficitară. Centrul de Informare din Deva nu are nici măcar o hartă turistică a judeţului

Promovarea turistică reciprocă făcută de Primăriile Hunedoara şi Deva pentru Cetatea Devei şi Castelul Corvinilor a rămas doar o poveste spusă cu vreo doi, trei ani în urmă de către primarii de la acea vreme. La Hunedoara, Centrul de Informare Turistică funcţionează doar de la 09.00 la 17.00, iar cel de la Deva nu are nici măcar o hartă turistică a judeţului.

Turismul culturalo-istoric nu poate fi considerat „sezonier”. E adevărat că are o perioadă de vârf, vara, şi una mai slabă, în noiembrie – martie, dar, indiferent de sezon, atât la Cetatea Devei cât şi la Castelul Corvinilor sunt turişti. Cei care doresc să se informeze de la centrele specializate, ridicate relativ recent cu bani europeni (fiecare a costat aproximativ 100.000 de euro) riscă să plece fără a avea o imagine completă, atât când vine vorba despre obiectivele din judeţ, cât şi în ce priveşte oferta de servicii turistice

(cazare, masă, divertisment, relaxare etc…)

Centrul fără hartă de buzunar

Am făcut pe simplii turişti şi la centrul din Deva, şi la cel din Hunedoara. Nimic de reproşat doamnelor care lucrează

aici: comunicative, răbdătoare şi cu zâmbetul pe buze (n-am dus „testul” la extrem, încercând să vorbim engleză, germană, franceză sau, chiar maghiară, pentru că ponderea turiştilor maghiari care vin la Deva şi Hunedoara este deloc de neglijat, poate data viitoare).

La Centrul de Informare de lângă Telecabină suporţii de pliante par pe jumătate goi. Ne uităm mai bine şi vedem că pliantele sunt făcute pentru cel mult un total de 10 „obiective”. Printre ele şi unul intitulat „Nunţi la Castelul Lupilor”. Unul singur despre Cetatea Devei, destul de sărăcăcios, şi niciunul despre Castelul Corvinilor. Primăria Geoagiu este singura care are aici un pliant, în care-şi prezintă obiectivele istorice de pe raza localităţii. În rest, la centrul din Deva mai găseşti doar pliante cu „Bicicleta cu talent” – acea cafenea mobilă, un salon de wellnes din oraş şi, două hoteluri şi o pensiune.

Le întrebăm pe gazde dacă au vreun pliant cu Castelul Corvinilor, în ideea că poate nu l-am observat noi: „Ne pare rău, nu avem, deocamdată”. Apoi întrebăm dacă putem cumpăra de aici o hartă turistică a judeţului. Acelaşi răspuns. Suntem însă chemaţi spre o hartă clasică a judeţului, unde ni se explică pe unde putem ajunge la Sarmizegetusa Regia sau la Biserica de la Densuş.

Bugetul e de vină

Alin Suciu, directorul Serviciului Public Administrare Cetate (din subordinea Primăriei), spune că lipsa banilor a făcut ca Centrul Naţional de Informare şi Promovare să nu aibă o hartă turistică a judeţului şi o ofertă mai bună de pliante pentru prezentarea obiectivelor din oraş şi din împrejurimi. În ce priveşte pensiunile, hotelurile, barurile, pizeriile şi cafenelele din oraş, proprietarii acestora sunt cei care ar trebui să vină cu ele la Centru: „Nu am refuzat pe nimeni. Oricine din Deva poate să vină şi să-şi lase un set de pliante la centrul de informare. Nu avem prea multe pliante pentru Cetate şi celelalte obiective din oraş pentru că, pur şi simplu, n-am avut buget, fiind un serviciu nou-înfiinţat. Peste o săptămână o să avem 30.000 de pliante şi probabil în iunie vom avea şi o hartă turistică a judeţului”, spune Alin Suciu. Acesta adaugă că, de îndată ce vor fi gata pliantele, o parte dintre ele vor fi duse şi la Castelul Corvinilor de unde, de asemenea, se aşteaptă un alt lot care va fi prezent la centrul din Deva.

O hartă aproximativă

Totul e ca harta turistică să nu fie aproximativă, cum este cea din centrul de la Hunedoara. Aici, când am cerut-o, ne-a şi fost înmânată. „Harta” în sine nu conţine traseele rutiere de urmat spre Sarmizegetusa Regia şi celelalte cetăţi dacice, nici spre bisericile-monument din Ţinutul Pădurenilor şi nici spre Râuşor (apropo: turismul montan nu e deloc promovat nicicum în niciunul dintre cele două centre – cel puţin nu are

niciun pliant şi niciun roll-up). „Bila albă” a hărţii de la centrul din Hunedoara (pe lângă faptul că există) este că promovează atât Castelul Corvinilor şi obiectivele turistice din oraş (Grădina Zoologică, Biserica „Sf. Nicolae”, Gara şi ştrandul) cât şi alte 45 de obiective

din judeţ. În plus, există şi o hartă turistică a oraşului, cu 22 de obiective şi datele de contact a 13 hoteluri şi pensiuni, precum şi ale nouă restaurante şi pizzerii. Nu lipsesc adresele şi numerele de telefon pentru spitalul din oraş şi Poliţia Locală.

Şi la centrul din Hunedoara oferta de pliante este slabă. Nici aici nu există vreun material de promovare cu Cetatea Devei (încă o dovadă că promovarea reciprocă a celor două obiective a rămas doar o poveste).

Un „minus” important al centrului de informare turistică de la Hunedoara este faptul că nu are parcare, iar parcarea din apropiere (cea a fostei cantine-restaurant, demolată nu demult) arată deplorabil, mai ales din cauza gunoaielor.

Au început cu CJ

Primarul Hunedoarei, Dan Bobouţanu, spune că, de când ocupă acest post, nu-şi aminteşte să fi avut cu cineva din Deva vreo discuţie pe tema promovării reciproce Castel – Cetate. „Avem un protocol de acest fel încheiat cu Consiliul Judeţean. Pentru orice astfel de colaborare e nevoie de un protocol votat de consilierii locali. În ce priveşte programul centrului de informare, noi am considerat că e suficient, de la 9 la 17.00. Oricum, problema acelui centru este amplasarea. În ce-i priveşte pe hotelieri şi proprietarii de restaurante şi baruri, cine-a vrut să-şi aducă pliant în Centru şi-a adus. Am observat însă că proprietarii unităţilor de acest fel preferă să împartă pliante chiar la Castelul Corvinilor, mai ales în acea parcare privată, lucru care nu e de condamnat pentru că eu cred că şi centrul de informare turistică ar fi trebuit să se afle undeva lângă castel, dar pentru această decizie nu pot să răspund eu, pentru că nu eram primar când s-a făcut proiectul. Parcarea de lângă centru e proprietatea privată a firmei care a deţinut şi cantina-restaurant. Noi nu putem interveni acolo, pentru curăţenie”, adaugă Bobouţanu.