Disputa „tunelurilor pentru urşi” se reactivează. Noul ministru al Transporturilor dă peste cap proiectul autostrăzii Lugoj – Deva, spunând că vrea să renunţe la tunelurile din zona Coşeviţa – Holdea

Răzvan Cuc, noul ministru al Transporturilor a declarat, la finele săptămânii trecute, că tunelurile de pe autostrada Lugoj – Deva ar fi prea scumpe şi că ar dori să se renunţe la ele. Afirmaţia nu face decât să dea înapoi, practic, mersul procedurilor pentru finalizarea şoselei de mare viteză.

Răzvan Cuc spune că tunelurile de pe autostrada Lugoj – Deva, ce ar urma să fie construite la limita dintre judeţele Timiş şi Hunedoara (Coşava – Holdea), ar costa aproximativ 180 de milioane de euro. Primul tunel ar avea o lungime de aproape 2 kilometri, iar cel de-al doilea, 970 de metri. Aceasta a fost soluţia pentru ca proiectul tehnic al autostrăzii să primească, într-un final, după şapte ani de întârziere, avizul de mediu necesar începerii lucrărilor efective.

Conform presei centrale, noul ministru al Transporturilor spune că se caută o soluţie pentru a evita o cheltuială impusă de construirea tunelurilor dar, înainte de a lua o decizie, se va consulta şi cu oficiali de la Bruxelles şi Strasbourg, proiectul Coridorului IV pan-european (autostradă şi cale ferată pe relaţia Nădlac – Sibiu – Bucureşti – Constanţa) fiind finanţat din fonduri europene. „Să vedem ce ar însemna din punct de vedere al finanţării europene, dacă am alege să mergem pe varianta veche”, afirmă Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.

Riscul unui nou blocaj

Se pare că şeful de la transporturi nu cunoaşte deloc „istoria” proiectului de autostradă Lugoj – Deva. Tocmai pentru că proiectul tehnic iniţial nu prevedea nicio soluţie prin care animalele sălbatice să poată traversa autostrada, întregul demers a fost blocat în 2009, la Comisia Europeană, la sesizarea unor organizaţii de mediu. A fost nevoie de reluarea procedurilor pentru un alt proiect tehnic, de alte dezbateri şi alte avize. Abia în 2013 s-a ajuns la un acord. Iniţial erau prevăzute în zonă trei tuneluri şi două viaducte. Două dintre tunelurile iniţiale au fost “unite” în proiect, printr-o decizie luată de CNAIR în 2015, rezultând unul lung de aproape 2 kilometri. Loturile 2 şi 3 de pe autostrada amintită includ şi mai multe „ecoducte”, care costă, fiecare, între 500.000 şi 4 milioane de euro.

Motivele ecologiştilor

Reprezentanţii organizaţiilor de mediu au spus şi susţin în continuare că zona cuprinsă între Margina (judeţul Timiş) şi Lăpugiu de Jos (judeţul Hunedoara) reprezintă singurul „culoar” prin care animalele sălbatice pot trece din Munţii Apuseni, în Munţii Poiana Ruscă, apoi, mai departe, în Masivul Retezat – Godeanu şi invers. Acesta este motivul pentru care au cerut soluţii tehnice prin care autostrada să nu le blocheze accesul. În plus, spun ecologiştii, un animal sălbatic de dimensiuni relativ mari apărut pe autostradă (incidente care mai au loc, din când în când, chiar şi-n ţări cu tradiţie în domeniul şoselelor de mare viteză, precum Italia) pune în pericol vieţile celor care circulă pe aceasta.

Opoziţie pe motive tehnice

În plus, deputatul USR, Cătălin Drulă, membru în Comisia de Transporturi, spune că soluţia tehnică iniţială, la care ar dori să revină Răzvan Cuc, este una foarte proastă. „Dincolo de aspectele de mediu, soluţia iniţială era pur şi simplu proastă din punct de vedere tehnic. Un debleu (săpătură) cu adâncimea de 40 de metri (cât un bloc cu 10 etaje) şi deschiderea la partea superioară de câteva sute de metri prin pământuri similare cu cele de pe Orăştie – Sibiu (instabile – n.red.). Aceste tuneluri se impuneau oricum din punct de vedere tehnic, în orice ţară normală (nu trebuie să ne uităm mai departe de Ungaria să vedem că orice ridicătură de relief mai mare e traversată prin tuneluri). (…)

Cel mai grav este că zona acestor tuneluri va fi singura întrerupere de pe autostrada Sibiu – Nădlac pentru multă vreme. Timp de cel puţin 5 ani se va ieşi de pe autostradă pe drumul naţional alăturat (DN 68 A – Făget – Ilia – n.red), îngust şi cu serpentine, pe o distanţă de 15 km (chiar 20 estimăm noi – n.red.). Rezultatul: cozi interminabile de maşini şi TIR-uri, pentru că pe acolo trece traficul României spre Europa. Când vom vedea ştiri la TV pe tema asta, peste câţiva ani, să ne aducem aminte de cei care au cauzat situaţia prin aceste tergiversări”, spune Cătălin Drulă într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Transporturilor. În aceeaşi scrisoare, deputatul amintit mai spune că ministrul de resort exagerează costurile tunelurilor, fiind vorba de 100 de milioane de euro în plus, nicidecum de 180, şi aduce aminte că s-a plătit deja un proiect tehnic pentru realizarea lor, avizat de specialişti în domeniu.