Destine la răscruce de drumuri și la mâna autorităților. Motivul pentru care DRDP a făcut recurs în cazul Ursu: pentru a reprezenta interesul statului

Destinul familiei Ursu, din comuna Șoimuș, cea care locuiește astăzi între terasamentul autostrăzii și DN 76, după ce a fost expropriată doar pe jumătate, se află la mâna autorităților. Tot la mâna autorităților au fost și în urmă cu doi ani, atunci când nemulțumiți fiind de banii pe care i-au primit pentru suprafața de teren expropriată de stat, au dat în judecată CNANDR. Prima instanță le-a dat dreptate. La vremea aceea, CNADNR, prin DRDP Timișoara, s-a luptat pentru dreptul statului și a uitat de soarta oamenilor. Ieri, instituția a răspuns unor întrebări adresate de reporterii noștri, și susține că a făcut recurs pentru ca să prevină încălcarea legii.

După ce familia Ursu a câștigat la Tribunalul Hunedoara despăgubiri în valoare de 220.000 de lei, pentru toată suprafața gospodăriei, DRDP Timișoara a făcut recurs, motivând că nu are nevoie de o bucată de teren de 545 de metri pătrați, iar instanța de la Curtea de Apel Alba Iulia a dat dreptate instituției. Astfel, familia a rămas doar cu puțin peste 140.000 de lei, dar și cu gospodăria înjumătățită și de nelocuit.

Interesul oamenilor cine îl apără?

Astăzi, casa oamenilor se află între șantierul autostrăzii și DN 76. Acum, reprezentanții instituției spun că erau obligați să reprezinte interesul Statului Român. „D.R.D.P Timișoara este obligată să utilizeze toate căile de atac în dosarele de instanță pentru a apăra interesele și patrimoniul Statului Român, prin C.N.A.I.R. S.A. În cazul dosarului nr. 6762/97/2013, reclamant Ursu Viorica, apelul promovat de către D.R.D.P. Timișoara a prevenit o încălcare a legii, după cum a constatat Curtea de Apel Alba Iulia în Decizia Civilă nr. 1/2017: <Față de conținutul prevederilor mai sus expuse se reține că, în temeiul acestora, persoana expropriată poate supune controlului instanței doar cuantumul despăgubirilor, nu și întinderea suprafeței expropriate, astfel încât, cu încălcarea legii, prima instanță a dispus exproprierea suprafeței de 545 mp, cuprinsă în lotul nr. 2 determinat în rapoartele de expertiză și a construcțiilor existente pe acest lot>”, se arată în răspunsul oferit de reprezentanții DRDP Timișoara. În timp ce statul român este apărat de instituțiile sale, familia Ursu este amenințată de alunecările de teren. La mijlocul lunii iunie, o bucată de pământ din dealul aproape ras de muncitorii de la autostradă s-a prăvălit. Prefectura Hunedoara susținea, într-un comunicat de presă transmis marți, că există pericolul ca, la o ploaie mai serioasă, dealul să vină peste casă. Cine apără interesul oamenilor și dreptul lor la proprietate, care este garantat de Constituție? O întrebare la care sperăm ca Statul să găsească un răspuns.

Nu există studiu geotehnic pentru lucrările din spatele casei familiei Ursu

Dealul din spatele casei familiei Ursu, cel care amenință să cadă în urma unor precipitații abundente, este încă o necunoscută chiar și pentru constructori. Aici, nu a fost efectuat studiul geotehnic, spune prefectul județului Hunedoara, Fabius Kiszely. „Ei trebuie să își facă studiul geotehnic, pentru că nu au avut un studiu geotehnic, din cauză că nu au avut cu ce intra acolo, să facă foraje. Ei nu au putut fora acolo pentru că era panta foarte înclinată. Acum și-au făcut loc, ca să poată să intre cu forezele, ca să vadă ce e, și în funcție de ce găsesc să își facă proiectul tehnic pentru execuție în continuarea lucrării.

Contractul este un FIDIC galben, care înseamnă proiectare și execuție, la pachet. Ei au avut un studiu de fezabilitate, pe baza căruia s-a semnat contractul, iar proiectarea trebuie făcută înaintea execuției, de către ei”, a declarat prefectul județului Hunedoara, Fabius Kiszely, pentru „Glasul Hunedoarei”. DRDP susține însă că lucrările desfășurate acum sunt doar studii geotehnice suplimentare. „Menționăm că, în anul 2014, au fost efectuate sondaje geotehnice în limita amplasamentului lucrării, care s-au concluzionat într-o expertiză geotehnică. În baza acestui raport de expertiză geotehnică, s-a stabilit soluția tehnică (proiectul tehnic) pentru zona dealului Șoimuș, soluția fiind execuția unui zid de sprijin de rambleu fundat indirect pe coloane pe o lungime de circa un kilometru. Studiile geotehnice suplimentare efectuate în această perioadă sunt necesare pentru stabilirea adâncimii fundării zidului de sprijin (adică la ce adâncime se vor fora coloanele)”, spun reprezentanții instituției.

Tronsonul de autostradă Șoimuș-Ilia ar urma să fie gata la finele lui 2017. Cel puțin așa au promis constructorii. Fabius Kiszely se arată neîncrezător în acest termen. „Din punctul meu de vedere, nu cred că pot să termine lucrarea la finalul lui 2017. Dar asta este părerea mea pur personală. Văzând lucrurile puțin din afară, eu zic că nu au cum să termine în 2017. Dar eu zic să nu ne pierdem optimismul. Nici cazul peșterii de lilieci nu este închis sută la sută. Proiectul viitoarei peșteri, unde ar trebui mutați liliecii nu au fost aprobat”, mai susține prefectul județului Hunedoara.