Culoarul Mureş – Nord va fi modernizat la fel ca drumul spre Regia?

Directorul ADR Vest, Sorin Maxim, spune (printre rânduri) că depinde doar de Consiliul Judeţean dacă vom avea o lucrare de calitate pe Culoarul Mureş – Nord sau se va repeta istoria drumului spre Sarmizegetusa Regia (licitat la mai puţin de jumătate din preţul estimat iniţial, dar cu probleme tehnice serioase apărute ulterior).

Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora, şi directorul executiv al ADR Vest, Sorin Maxim, au semnat ieri, la Deva, contractul de finanţare pentru reabilitarea şi modernizarea Culoarului Mureş – Nord. Este vorba despre aproape 70 de kilometri de drumuri judeţene, mai precis de porţiunile acestora care fac legătura între Geoagiu Băi şi Ilia, prin Geoagiu, Rapolt, Uroi, Hărău, Şoimuş şi Brănişca. Valoarea finanţării este de aproximativ 35 de milioane de euro, sumă din care CJ Hunedoara suportă mai puţin de 1 la sută, restul provenind de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional. Durata totală de implementare a proiectului este de 56 de luni, iar, după finalizarea lucrărilor, cele cinci porţiuni de drumuri judeţene se vor afla sub monitorizarea calitativă a ADR Vest.

Calitate bună la preţ corect? Nu e imposibil!

Cu vreo doi ani în urmă, tot la Deva, Sorin Maxim spunea că, pe noua sesiune de finanţare europeană, legislaţia achiziţiilor publice va trebui schimbată astfel încât să nu mai conteze doar criteriul „preţul cel mai mic” ci şi calitatea lucrărilor şi materialelor propuse de proiectant şi constructor. Cam în acelaşi timp, Consiliul Judeţean scotea la licitaţie reabilitarea drumului Costeşti – Sarmizegetusa Regia, la un preţ estimat de 41 de milioane de lei. Licitaţia a fost câştigată de firma care a oferit preţul cel mai mic: 18 milioane de lei. Pentru că firma a luat piatră din râul aflat în apropierea drumului şi nu a adus piatră concasată, pentru construirea de gabioane, Consiliul Judeţean este acum pus să returneze vreo 2 milioane de lei.

„Glasul Hunedoarei” l-a întrebat pe Sorin Maxim dacă legislaţia despre care se vorbea s-a schimbat în sensul anunţat cu doi ani în urmă, sau vom avea parte, din nou, de o experienţă de genul celei cu drumul spre Sarmizegetusa Regia. „Legislaţia s-a schimbat şi e un mecanism, în tipologia de punctaj pe care o acordă beneficiarul, care permite parametri de calitate. E un pic mai complicat, dar se poate. Noi chiar am derulat o astfel de licitaţie pe legea nouă pe OUG 98, care permite această abordare în doi paşi. Practic, primul pas este o verificare a conformităţii şi a calităţii documentaţiei, se punctează, fără să ştii exact care sunt valorile la care cei care subscriu cu oferte, urmând ca, în momentul în care se încheie această procedură, să se activeze în SEAP şi preţul, care şi el este punctat, iar la final cele două componente dau un preţ final, putând fi jumate-jumate din totalul punctajului pe care îl primeşte o companie. Repet, este foarte importantă acurateţea indicatorilor care se vor pune şi se vor măsura acolo ca şi calitate a proiectului. Dar nu este imposibil. Este important să facă acest lucru de la început. Dacă se face bine, va fi cu atât mai uşor pentru beneficiar să facă implementarea”.

Bobora sugerează alte schimbări de legislaţie

La aceeaşi întrebare a adus completări şi preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora, care a declarat că, în legislaţia privind achiziţiile publice, e nevoie şi de aplicarea unor reguli folosite în unităţile economice (private – n.red.): „Respectiv (ofertanţii – n.red.) cu preţul cel mai mic şi cel mai mare să poată fi nu eliminaţi dar discutaţi şi analizaţi ca şi motivaţie pentru diferenţele acestea şi făcută o medie între celelalte două-trei oferte care sunt în interiorul acestor valori, pentru că, aşa cum aţi spus şi cum aţi văzut din experienţa lucrărilor de investiţii, indiferent că sunt pe fonduri europene, pe PNDL sau pe resurse proprii, preţul a fost totdeauna o motivaţie care a dus la o calitate îndoielnică. Adică ai un proiect tehnic care-ţi dă o anumită valoare şi licitaţia vine la 60 la sută din proiectul tehnic. Asta înseamnă ori că proiectul tehnic a fost execrabil făcut ori că cel care se angajează la treaba asta a intuit deja, sau a depistat, zonele în care poate păcăli beneficiarul. Nu există altă explicaţie”. „Te fură la cântar”, a completat scurt Sorin Maxim.