glasul-hd.ro Web analytics

Comunitate

Critici la proiectul Ministerului Culturii privind monumentele UNESCO

Fundația Dacica, un ONG implicat în problema cetăților dacice din Munții Orăștiei, consideră că proiectul Ministerului Culturii privind monumentele din Lista patrimoniului mondial nu respectă cerințele UNESCO

Ministerul Culturii a pus în dezbatere publică, la mijlocul lunii trecute, un proiect de hotărâre privind măsurile de gestiune, protecție și monitorizare a monumentele istorice înscrise în Lista UNESCO și a celor propuse să fie incluse în lista patrimoniului mondial.

Dacă proiectul va fi aprobat prin hotărâre de Guvern, va fi adoptat și Programul de gestiune a monumentelor UNESCO, valabil pe o perioadă de 5 ani.

Județul Hunedoara are incluse în Lista patrimoniului UNESCO cetățile dacice din Munții Orăștiei – Sarmizegetusa Regia, Costești Cetățuia, Costești Blidaru, Luncani Piatra Roșie și Bănița. Pe Lista indicativă, care cuprinde monumente pentru care s-a depus la Comitetul Patrimoniului Mondial de pe lângă UNESCO dosar de includere în Lista patrimoniului mondial, se află bisericile cneziale din Țara Hațegului: Biserica “Sfântul Nicolae” din Densuș, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Strei, Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria Orlea, Biserica ”Sfântul Gheorghe” din Streisângeorgiu, Biserica ”Pogorârea Sfântului Duh” din Ostrov și Biserica ”Arhanghelul Mihail” din Gurasada.

Etapa de trimitere a punctelor de vedere privind proiectul s-a încheiat la 1 iulie, iar Ministerul Culturii trebuie acum să analizeze propunerile și observațiile pe care le-a primit. Și a primit. Fundația Dacica a înaintat ministerului mai multe obiecții la acest proiect, care pun în gardă autoritățile care fac strategiile privind monumentele din Lista patrimoniului mondial că nu se aliniază la cerințele UNESCO.

Ansamblu de monumente, în mai multe județe

Astfel, proiectul prevede că, pentru fiecare monument istoric va fi numit un coordonator al monumentului de către consiliul judeţean, în a cărui rază teritorială se află monumentul sau, în cazul unui bun serial (cum este cazul cetăților dacice din Munții Orăștiei), componentele acestuia. Reprezentanții Fundației Dacica semnalează că nu este clar în proiectul Ministerului Culturii dacă va fi numit câte un coordonator pentru fiecare componentă a unui sit serial sau un singur coordonator pentru toate componentele unui sit serial situat pe teritoriul aceluiași județ, care va coordona Comitetele de Organizare ale tuturor componentelor din acel județ.

Potrivit Ministerului Culturii, în cazul bunurilor seriale, programele de protecție și gestiune se elaborează pentru întreg bunul, nefiind necesară elaborarea de programe de protecție și gestiune pentru fiecare componentă a seriei. Fundația Dacică întreabă autoritățile cine elaborează programul pentru un sit serial care are componente în mai multe județe. Care dintre consiliile județene? Mai ales că sunt multe exemple de astfel de ansambluri de monumente în țară – șase cetăți dacice în două județe, satele cu biserici fortificate au opt componente în șase județe, culele din Oltenia – șase monumente în trei județe. Potrivit Fundației, UNESCO solicită ca siturile seriale să fie tratate la fel ca siturile individuale și să aibă un sistem de management care să coordoneze administrarea efectivă a componentelor, sau cel puțin un comitet de conducere/coordonare a întregului sit serial. “Considerăm că este necesară înființarea de structuri/sisteme de coordonare sau cel puțin a unui steering committee (comitet de conducere/coordonare) pentru fiecare sit serial, pentru a se asigura coordonarea administrării componentelor. În absența unei astfel de coordonări, nu vor fi atinse obiectivele Programului, iar prevederile Convenției vor fi încălcate”, susține președintele Fundației Dacica, dr. Aurora Pețan.

Lipsă de viziune

În proiectul Ministerului Culturii, programele de protecție și gestiune a monumentelor UNESCO sunt structurate pe trei paliere: introducere descriptivă, evaluare și măsuri necesare. Fundația Dacică atrage atenția ministerului că UNESCO solicită ca planul de management, chiar dacă este elaborat de regulă pentru 5 ani, să prezinte o viziune pentru următorii 20-30 de ani sau a unor principii directoare și obiective pe termen lung, precum și un plan de acțiune etapizat pentru atingerea obiectivelor propuse. “În forma propusă, Programul conține doar descriere, evaluare și măsuri. În absența unei viziuni, nu se poate construi o strategie eficientă. Considerăm că este necesară alinierea acestui Program la cerințele UNESCO cu privire la managementul siturilor UNESCO și la întocmirea planurilor de management pentru aceste situri”, precizează dr. Aurora Pețan.

Back to top button