Crişul Alb este colorat hidos de gunoaie, de la peturi până la cadavre de animale (GALERIE FOTO)

De mai bine de două săptămâni, adevărate baraje de gunoaie s-au format pe Crişul Alb, în zona satului Birtin, din comuna Vaţa de Jos. Primăria spune că va încerca să rezolve problema abia săptămâna viitoare.

Mii de peturi, haine, obiecte casnice şi chiar cadavre de animale plutesc şi astăzi pe apele Crişului Alb. Nu coboară însă „pe vale-n jos”, ci sunt blocate de mai multe „baraje naturale” formate pe cursul râului. Până acum, autorităţile locale par depăşite de situaţie. Primarul Milu Folescu nu a putut fi contactat pentru a explica situaţia. Viceprimarul Florin Băd a fost plecat o săptămână, în interes de serviciu. El spune că se va încerca o rezolvare a situaţiei săptămâna viitoare. „Am avut de decolmatat mai multe văi în zone în care exista pericol de inundaţii în cazul unor viituri. Săptămâna viitoare vom interveni şi pe cursul Crişului Alb”, spune Florin Băd.

Proasta obişnuinţă

Viceprimarul comunei Vaţa de Jos spune că cea mai mare parte a gunoaielor vine din amonte, de pe raza comunelor Buceş, Crişcior şi Baia de Criş, dar, probabil, şi din municipiul Brad. Deşi toate localităţile amintite au contracte de salubritate cu acelaşi operator specializat (deci nu există riscul unor disfuncţionalităţi administrative), fenomenul „râurilor de pet-uri” este şi mai amplu, anul acesta. „Am avut un blocaj de sloiuri de gheaţă lung de vreo 4 kilometri la începutul primăverii, între Ociu şi Ocişor. După ce am intervenit acolo, ce mi-a fost dat să văd pe Criş n-am văzut în viaţa mea. Mă refer la cantitatea de pet-uri care veneau pe apă. Nu cred că e o problemă provenită de la operatorul de salubritate ci, pur şi simplu, de la faptul că oamenii nu aruncă la coş, ci aruncă la râu, că aşa sunt obişnuiţi”, declară Florin Băd. Viceprimarul mai spune că aceeaşi problemă a proastei obişnuinţe se manifestă şi când vine vorba de cadavrele de animale: deşi Primăria Vaţa de Jos are un contract cu o firmă specializată pentru asemenea situaţii, iar proprietarul animalului nu este pus să plătească nimic, ci trebuie doar să anunţe decesul animalului, cadavrele ajung tot la râu.

Şi în ce priveşte „barajele”, situaţia este tipic românească: arinii care sunt căzuţi sau aplecaţi de-asupra apei şi-n ramurile cărora se prind pet-urile nu pot fi tăiaţi decât dacă sunt marcaţi de ocolul silvic din zonă, unitate care trebuie să facă o licitaţie pentru a stabili o firmă care să-i taie.