Clădirile comuniste includ Hunedoara pe o rută culturală europeană

Municipiul Hunedoara a primit acceptul de principiu pentru a face parte din Ruta Culturală Europeană ATRIUM. Proiectul vizează arhitectura regimurilor totalitare în secolul XX şi include oraşe din 11 ţări din Europa Centrală şi de Est.

Ideea unei rute culturale care să includă oraşe construite sau modificate de regimuri totalitare a apărut la Forli, în Italia, oraşul în care s-a născut unul dintre cei mai feroce dictatori ai veacului trecut, Benito Mussolini. Proiectul încearcă să promoveze turistic la nivel continental oraşele ridicate sub regimul fascist, dar mai ales sub cel comunist.

Castelul Corvinilor nu s-a încadrat

Unul dintre iniţiatorii proiectului, Dan Bera, mărturiseşte că, mai întâi s-a încercat includerea Castelului Corvinilor într-una dintre cele 28 de rute culturale europene, însă monumentul nu s-a încadrat în niciuna dintre ele. Apoi s-a ivit ideea includerii Hunedoarei în Ruta ATRIUM, mai ales că în oraş există foarte multe edificii construite în anii ‘50 – ‘60 – ’70 în „stil arhitectural sovietic”. Gara oraşului, vechea fabrică de pâine a Hunedoarei, Casa de Cultură, Cartierul OM şi Restaurantul „Corvinul” sunt  de asemenea obiective cunoscute de orice hunedorean. „Proiectul face parte din seria noastră de demersuri pentru a diversifica oferta turistică a oraşului. Vom avea, cred, cel puţin 300.000 de turişti la Castelul Corvinilor, până la finele acestui an şi sperăm că această cifră va continua să crească. Acelor sute de mii de oameni care vin la Hunedoara dorim să le putem arăta şi altceva, tot aici, peste câţiva ani. Apartenenţa la o rută culturală europeană ne va ajuta. Va însemna un plus pentru diferite proiecte europene dar, mai ales, o mult mai bună promovare a oraşului şi, implicit, a Castelului Corvinilor. Noi ne gândim că includerea Hunedoarei în ATRIUM ar putea contribui decisiv la restaurarea frescei din Gara oraşului, de exemplu”, adaugă Dan Bera.

Oraşul care a „explodat”

În 1948, Hunedoara avea puţin peste 7.000 de locuitori. În doar opt ani, populaţia a crescut de cinci ori, ajungând la 36.000 în 1956, cifră care s-a dublat până în 1976. În 1989, în oraşul Hunedoara locuiau aproape 90.000 de suflete. Imediat după ce s-au instalat la putere, comuniştii au decis să dezvolte uzinele de fier şi, implicit, mineritul din zona Teliuc – Ghelari. Pe măsură ce se mai inaugura câte o nouă capacitate de producţie în combinat, se mai deschidea o nouă galerie în minele de fier şi se mai construia câte un micro-cartier în oraş. Iniţialele „OM” ale celui mai vechi cartier de blocuri din Hunedoara provin de la „Oraşul Muncitorilor”. La marginea „OM-ului mic” – cartier de case duplex „lipit” de primul, a apărut un spital despre care se spune că ar fi fost proiectat de fiica lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Aici funcţionează acum Secţia de Boli Contagioase a spitalului municipal. Clădirea face şi ea parte din „patrimoniul” cu care Hunedoara ar urma să fie inclusă pe ruta oraşelor cu arhitectură specifică regimurilor totalitare, alături de Clubul „Siderurgistul”, Baza sportivă „Constructorul” şi mai noul monument al siderurgiştilor de la vechea intrare principală în fostul combinat siderurgic.