glasul-hd.ro Web analytics

Comunitate

Canonizarea lui Arsenie Boca intră într-o nouă etapă: ierarhii Bisericii Ortodoxe verifică minunile făcute de „Sfântul Ardealului” de dincolo de mormânt

Episcopia Devei şi Hunedoarei a anunţat că sâmbătă, la Deva, a avut loc prima şedinţă de lucru a comisiei teologice mitropolitane care cercetează „viaţa şi activitatea părintelui Arsenie Boca”. Se începe astfel cea de-a doua etapă, din totalul de trei, necesare a fi parcurse pentru ca liderul spiritual înmormântat la Prislop, lângă Haţeg, să devină, oficial, sfânt al Bisericii Ortodoxe Române.

Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, ajutaţi de profesori – preoţi, vor cerceta atât viaţa lui Arsenie Boca, dar şi minunile atribuite acestuia, atât cele din timpul vieţii, cât mai ales cele petrecute după momentul trecerii sale în lumea celor drepţi.

Niciun termen – limită

În aprilie anul trecut, un individ a încercat să-l dezgroape pe Arsenie Boca pentru a demonstra că trupul acestuia nu a putrezit, iar astfel să ofere dovada finală a faptului că liderul spiritual înmormântat la Prislop merită canonizat. Atunci, reprezentanţii Episcopiei Devei şi Hunedoarei au declarat că BOR nu are absolut nimic împotriva acestei idei, precizând însă că un proces de canonizare durează ani, poate chiar decenii.

Canonizarea părintelui Arsenie Boca a devenit temă de dezbatere publică încă din urmă cu 10 ani, de când numărul pelerinilor care vin săptămânal să se roage la mormântul acestuia de la Mănăstirea Prislop a crescut de la câteva sute, la mii, chiar zeci de mii în unele perioade. De exemplu, anul trecut, în vacanţa de 1 mai, pe Litoral au fost 24.000 de turişti, iar la mormântul lui Arsenie Boca au ajuns aproape 100.000 de pelerini.

Condiţiile canonizării

Conform regulilor Bisericii Ortodoxe, un om nu poate fi considerat drept „sfânt” în timpul vieţii. După moartea sa, dacă el este perceput de către credincioşi ca un sfânt, pe durata mai multor ani, dacă există o stare de evlavie a credincioşilor la adresa acestuia (stare care să nu se dovedească a fi doar un val) se îndeplineşte prima condiţie necesară pentru o canonizare. Apoi, Biserica este cea care trebuie să cerceteze viaţa şi activitatea persoanei propuse spre canonizare. În toamna anului trecut, BOR a anunţat că se va constitui o comisie specială în acest scop, comisie a cărei primă întrunire a avut loc, sâmbătă, la Deva. Ierarhii şi specialiştii din componenţa comisiei vor cerceta amănunţit viaţa lui Arsenie Boca şi, mai ales, vor încerca să găsească dovezi ale minunilor înfăptuite de acesta de dincolo de mormânt. În funcţie de concluziile acestei cercetări, Biserica Ortodoxă Română va decide dacă demersul va continua sau nu. Adică se va decide dacă mormântul acestuia va fi desfăcut pentru a se constata, ca ultim argument, dacă resturile umane ale lui Arsenie Boca emană sau nu un miros plăcut şi dacă întrunesc o serie de condiţii pentru a fi declarate  sfinte moaşte.

Fenomenul Prislop, prevăzut de cel care l-a creat

Maicile de la Mănăstirea Prislop spun că, în vremea-n care slujea aici, părintele Arsenie Boca le-a mărturisit una dintre revelaţiile sale. „«De la Prislop va lua ţara foc», ne-a spus într-o seară. Se referea la focul credinţei. Uitaţi-vă acum câtă lume vine-n fiecare zi aici”, ne-a mărturisit una dintre maicile vârstnice ale mănăstirii, care povesteşte că, apoi, discuţia a ajuns la un punct în care măicuţele se declarau îngrijorate pentru cum se vor descurca după ce părintele Arsenie Boca va părăsi lumea noastră: „Noi ne temeam că nu mai are cine să ne ajute cu reconstruirea mănăstirii, iar părintele ne-a spus «De-acolo de unde sunt o să vă ajut şi mai mult. Se vor umple dealurile astea de oameni şi atunci veţi face şi voi tot ce trebuie să faceţi» ne-a spus”.

Minunile şi chinurile lui Arsenie Boca

Despre Arsenie Boca există convingerea că şi-a prevăzut sfârşitul. În vara lui 1989 a rugat un tâmplar să-i facă o cruce pe care să-i scrie numele, data naşterii dar şi anul morţii (1989). Tâmplarul s-a conformat. Pe 28 noiembrie 1989, părintele Arsenie Boca a trecut pe lumea cealaltă.

Localnicii satelor din apropierea mănăstirii spun că, în 1999, în timpul bombardamentelor din Serbia, la mormântul de la Prislop a fost adusă o „tânără îndrăcită” care, la un moment dat a început să vorbească cu o voce bărbătească spunând. „Am vrut să vă dau bombe şi vouă, la români, dar nu mă lasă Arsenie!”.

Credincioşii hunedoreni spun că Arsenie Boca a prezis încă din 1987 – 1988 căderea dictaturilor comuniste, iar la începutul anilor ’60 le-a spus unor localnici de pe valea râului Cerna (Cerna hunedoreană) că aceasta va fi acoperită de ape. Patru ani mai târziu începeau lucrările la barajul lacului de acumulare Cinciş: trei sate şi două cătune au fost atunci strămutate.

Zian Boca, pe numele său de botez, s-a născut pe 29 septembrie 1910 în Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara). După ce a absolvit Institutul Teologic din Sibiu (în 1933) şi Academia de Arte Frumoase Bucureşti (în 1938), a intrat în obştea mănăstirii de la Sâmbăta de Sus (judeţul Sibiu). În 1945 a fost arestat pentru prima oară fiind acuzat de legături cu mişcarea legionară. În 1948 este arestat din nou pentru că i-a ajutat cu hrană pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului. Sub această acuzaţie, dar şi pentru că devenise deja un preot iubit de multă lume, a fost schingiuit săptămâni în şir. După ce este eliberat, este numit ieromonah al mănăstirii Prislop (tocmai recuperată de Biserica Ortodoxă). Pentru Arsenie Boca nu încetează însă lupta cu Securitatea. În 1951 este pur şi simplu ridicat şi dus la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Fără vreun ordin, fără vreo sentinţă. În 1952 se întoarce la Prislop. În 1955 este din nou luat şi anchetat de Securitate. După decretul din 1959, prin care comuniştii doreau, practic, desfiinţarea mănăstirilor, cea de la Prislop este transformată în azil de bătrâni iar Arsenie Boca este nevoit să plece la Bucureşti, angajat ca simplu ajutor de pictor. Maicile al căror duhovnic  fusese între 1950 şi 1959 se regrupează la Sinaia, iar părintele Arsenie Boca se stabileşte aici în 1969. Aici trăieşte până în 28 noiembrie 1989. A spus din timp că doreşte să fie înmormântat la Prislop.

3 Comments

  1. Par. Paulin Lecca, 1949: “„Preacuvioase părinte A., aveți milă de Sângele pe care Domnul nostru Iisus ‎Hristos L-a vărsat pentru noi ‎toți, aveți milă de turma pe care o păstoriți și aveți ‎milă de sufletul sfinției voastre”. Poate mai târziu o fi ascultat, dar sigur ‎nu sunt, ‎fiindcă n-am văzut o lepădare publică a sa de toate ‎acele rătăciri spiritiste și erezii ‎steineriene! ; “Despre ședințele de spiritism și ideile eretice steineriene ale acestui ieromonah, ‎aflat în înșelare, mai știau Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, ‎Părintele ‎Benedict Ghiuș, Părintele Adrian Făgețeanu, Părintele Arsenie ‎Papacioc, ‎Părintele Profesor Dumitru Radu ș.a., toți atrăgându-i atenția cu ‎bunăvoință că ‎greșește, dar fără folos” https://sfintiinugresesc.wordpress.com/

  2. https://sfintiinugresesc.wordpress.com/2016/05/03/episcopul-daniil-stoenescu-din-comisia-de-canonizare-a-baut-apa-din-mormant-cu-p-vamvulescu-care-a-povestit-la-rtv/ “Si de-asta.. chiar.. am baut, ca o nebunie, asa – si preasfintitul a baut !- apa de acolo.
    Au luat-o.. cu galetile o scoteau, apa multa- a gasit asa sfantul sicriu [!!!] acoperit de apa, stiti, asa a fost. Apa cu noroi, mocirla, si capacul cum am spus, asa hrasnit. Si o scos, o pus in niste butoaie – apa de acolo a scos, asa.
    Si am baut si eu de acolo. Zic: “Eu vreau sa beau!” Zice “Da-mi si mie!”- a spus preasfintitul; si a baut si el
    – si era, asa , cum sa va spui- apa cu noroi cumva amestecata . Stiti, asa era…, asa era…emotionat]
    ce sa spun : era o agheasma.

Back to top button