Augustin Lazăr, oficial, procuror general al României

Fostul şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a devenit, oficial, procurorul general al României. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi, că a semnat decretul de numire a acestuia în funcţie. Augustin Lazăr are o experiență de 34 de ani în magistratură. El a instrumentat anchetele Brăţărilor Dacice furate şi prăbuşirea avionului condus de Adrian Iovan, în Munţii Apuseni.

Născut în comuna Rădeşti din judeţul Alba, Lazăr are 58 de ani şi este profesor universitar doctor la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. A preluat funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din ianuarie 2013.

În 21 aprilie, a fos avizat favorabil de către CSM, pentru numirea în funcţia de procuror general al României.

Obiectivele lui Augustin Lazăr, din funcţia de procuror general al României

În proiectul de management, Augustin Lazăr susţine că va urmări „modernizarea energică a activităţii prin dezvoltarea unui management actual, participativ şi eficient care să permită orientarea resurselor spre soluţionarea cu celeritate îndeosebi a cauzelor importante pentru societate, relevante pentru activitatea parchetelor: infracţiunile de corupţie, conflictul de interese, infracţiunile economice, evaziunea fiscală, contrabanda, infracţiunile contra patrimoniului cultural şi îmbunătăţirea indicatorilor de calitate”.

De asemenea, Lazăr susţine că  „este necesară continuarea reformei prin restructurarea micilor instanţe şi parchete izolate (în state fondatoare ale UE s-au efectuat în urmă cu 30 de ani), care generează şi majoritatea problemelor disciplinare şi de corupţie, comasarea lor în unităţi mari puse sub coordonarea unor magistraţi experimentaţi”.

Restructurarea ar permite o mai eficientă utilizare a resursei umane, printr-o încărcătură de dosare mai echilibrată pe procuror, se mai arată în proiectul de management. Astfel, consideră necesară „crearea unui corp specializat de Poliţie Judiciară la dispoziţia exclusivă a procurorului, care să lucreze sub coordonarea efectivă a acestuia, având aceleaşi priorităţi.

Augustin Lazăr se mai referă la rolul conducătorilor de structuri din parchete de a crea colective funcţionale caracterizate prin profesionalism şi spirit de echipă.

Aminteşte şi de apariţia noilor manifestări criminale comise de grupări infracţionale – de exemplu furturi cu modus operandi sofisticat – ce determină managerii judiciari să instrumenteze dosarele complexe numai în echipe operative (task force) alcătuite din procurori şi poliţişti specializaţi, coordonaţi de un procuror cu experienţă şi consiliaţi de experţi în domeniu.