Analiză. Mircia Muntean poate scăpa de „abuzul în serviciu”

Mircia Muntean a atacat hotărârea Tribunalului București care i-a respins contestația la executarea pedepsei de patru ani de închisoare primită pentru săvârșirea infracțiunii de „abuz în serviciu”. Șansele ca edilului Devei să-i fie dezincriminată fapta pentru care a fost condamnat sunt maxime, în condițiile în care tot mai multe instanțe aplică Decizia Curții Constituționale din 2016.

Sentința prin care primarului Mircia Muntean i-a fost respinsă „contestația la executare” este una extrem de ciudată. Judecătorul care a judecat cauza a precizat în decizie că faptele pentru care a fost condamnat edilul Devei au fost dezincriminate și cu toate astea a respins contestația.

Mircia Muntean, caz identic cu Dan Daniel

Primul român care a obținut anularea unei pedepse de condamnare pentru „abuz în serviciu” în baza  deciziei Curții Constituționale (CCR) nr. 405/2016 este fostul Secretar al județului, Dan Daniel. Cazul său seamănă extrem de mult cu cel al lui Mircia Muntean, iar instanța a apreciat că fapta săvârșită de fostul secretar al județului este dezincriminată pentru că acesta nu a încălcat nicio lege sau ordonanță de guvern, ci doar acte administrative cu putere juridică inferioară. Același lucru reiese și din dosarul primarului Mircia Muntean, acuzat că nu a ținut seama de anumite articole din „normele de aplicare” ale Legii 18/1991 definite printr-un act administrativ.

Dan Daniel face precizări și nu se teme de recurs

Procurorul șef al DNA, Codruța Kovesi, a declarat zilele trecute că va ataca cu recurs decizia Curții de Apel Alba Iulia de dezincriminare a faptelor săvârșite de fostul secretar al județului Hunedoara. Dan Daniel a declarat însă că nu se teme de un eventual recurs și a explicat de ce este atât se sigur că dreptatea este de partea sa.

 Redăm mai jos sinteza principalelor argumente ale lui Dan Daniel:

– S-a constatat de către instanța de apel amintită că nu am încălcat o lege, motiv pentru care în baza deciziei Curții Constituționale (CCR) nr. 405/2016, s-a  admis contestația la executare a subsemnatului, în consecință s-a dezincriminat fapta de abuz în serviciu pentru care am fost condamnat

– Este  evident că din vara anului trecut, prin decizia CCR, prevederea penală – abuz în serviciu – art. 297 alin. (1) a fost dezincriminată parțial, în urma precizării că doar încălcarea legii, de un subiect calificat, care produce o pagubă însemnată sau  o vătămare  gravă, certă, cuantificabilă  a drepturilor, poate constitui faptă penală. În acest context, prin „lege” înțelegându-se legea propriu-zisă și actele normative cu aceeași putere, Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) și Ordonanță a Guvernului (OG)

– În acest context, în mod evident rezultă un aspect foarte grav, trecut cu vederea de organele judiciare și instanța care a judecat cauza pe fond și a pronunțat condamnarea, pe care l-a avut în vedere CCR în momentul reformulării laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu, respectiv că, această condamnare a survenit prin încălcarea art. 1, alin. (4) și (5) din Constituția României, aspect foarte dureros pentru orice cetățean din această țară.

– Din momentul pronunțării de către CCR a Deciziei nr. 405/2016, aceasta a fost ignorată în mod inadmisibil de către autoritățile legiuitoare – PARLAMENT, respectiv GUVERN, care aveau obligația corectării normelor din Codul Penal în sensul corelării acestora cu normele constituționale așa cum este precizat expres în  Decizia  amintită. În lipsa unei corecții făcute în legea penală am ajuns în situația în care organele judiciare, parte a puterii judecătorești, au devenit legiuitor interferând astfel, nepermis, într-un stat de drept cu puterea legislativă. Astfel este încălcat  art. 1, alin. (4)  din Constituția României, care prevede ,,(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor -legislativă, executivă și judecătorească -în cadrul democrației constituționale.”

-În esență, neaplicarea Deciziei Curții Constituționale amintite, a tuturor Deciziilor CCR,  ne situează în afara statului de drept, în afara democrației, suntem cu toții învinși prin nerespectarea principiului separației și echilibrului puterilor din stat.