Aurul de la Rovina, mai aproape de a fi scos la suprafaţă
Guvernul a aprobat vineri licenţa de concesiune pentru zăcământul de la Rovina. Conform datelor comunicate oficial, este vorba despre minereu de cupru cu conţinut de aur, în perimetrul amintit.
Concesiunea perimetrului minier a fost obţinută în 2015 de firma maramureşeană Samax (companie care are acţionariat în mai multe off-shore-uri, conform capital.ro). Conform proiectului, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la 5 miliarde de dolari, fiind vorba despre aproximativ 180 de tone de auro şi 400.000 de tone de cupru. Statul român ar urma să primească o redevenţă de 6 la sută pentru aurul produs şi de 5 la sută pentru cupru, în total 300 milioane de dolari. La redevenţă se adaugă taxele miniere, TVA, impozit pe profit, impozite pe salarii şi imobile, însă valoarea acestora nu a fost încă previzionată.
Se promit efecte benefice „în lanţ”
Reprezentanţii companiei Samax au declarat presei centrale că exploatarea minieră va avea între 300 şi 400 de angajaţi, însă, indirect, se vor crea încă 1.000 de locuri de muncă în zonă datorită proiectului minier. Investiţia iniţială va fi de aproximativ 300 de milioane de dolari, iar în faza construcţiilor şi amenajărilor proiectului vor fi angajaţi 200 de oameni.
Proiectul de la Rovina nu s-a aflat până acum în atenţia opiniei publice. Asta poate şi pentru că, de la bun început, iniţiatorii lui au specificat clar că nu se vor folosi cianuri la extragerea aurului, minereul de aici fiind mai potrivit pentru a fi prelucrat prin metoda flotaţiei. Totuşi, unele ONG-uri de mediu l-au contestat în special din cauză că şi la Rovina or să apară adevărate „conuri” gigantice săpate în munţi.
Dată fiind cantitatea foarte mare de cupru vizată de proiect, dar şi faptul că deţinătorul licenţei nu are în intenţie să ridice vreo topitorie, în zonă se vorbeşte şi despre revigorarea metalurgiei, mai ales că şi Cupru Min Abrud intenţionează să-şi crească producţia, de la 38.000 la 50.000 de tone pe an. Proiectul de la Rovina are o istorie deja mai veche de 15 ani. Explorările din perimetrul Rovina au fost derulate în perioada în care statul român închidea ultimele exploatări subterane de aur, declarându-se incapabil să le exploateze singur, în condiţii de rentabilitate.
