Cu un liberal la cârmă, CNH a ratat ştergerea datoriilor în 2006
Compania Naţională a Huilei figurează ca unul dintre cei mai mari datornici la bugetul de stat. Rând pe rând, la conducerea Companiei s-au perindat directori numiţi şi susţinuţi politic şi care au fost preocupaţi mai mult de a-şi umfla conturile proprii decât de buna funcţionare a intituţiei la cârma căreia se aflau la momentul respectiv.
Datoriile istorice au atârnat de coada CNH ca o piatră de moară. Cu toate că la finele lui 2006, Compania Naţională a Huilei ar fi putut scăpa de arieratele la bugetul de stat, directorul de la vremea respectivă, liberalul Daniel Surulescu, a ratat ocazia.
Nu a bătut fierul cât a fost cald
Liderul PRM Hunedoara, Costel Avram, a tras ieri un semnal de alarmă în ceea ce priveşte factorii care au dus la declinul Companiei Naţionale a Huilei. Potrivit acestuia, situaţia actuală ar fi putut fi evitată, iar o bună parte a datoriilor ar fi putut fi şterse. În decembrie 2006, Guvernul Tăriceanu a emis o Ordonanţă de Guvern prin care erau scutite de la plata arieratelor la bugetul de stat 34 de companii şi societăţi cu capital de stat, printre care şi CNH. Pentru a se descotorosi de impozitele, taxele şi contribuţiile restante precum şi taxele pe valoarea adăugată aferente alocaţiilor bugetare înregistrate până la finalul lui 2005, conducerera CNH ar fi trebuit să solicite acest lucru, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2006. Începând cu 1 ianuarie 2007, prevederile ordonanţei de guvern nu ar mai fi putut fi aplicate deoarece România a devenit stat membru al Uniunii Europene.
“Nu s-a dorit ştergerea datoriilor”
La finele lui 2005, CNH înregistra datorii de 1,9 miliarde de lei, sumă care reprezintă TVA, redevenţe miniere, contribuţii la asigurări de sănătate şi impozite. În baza Ordonanţei 128/2006 a Guvernului Tăriceanu, companii precum Nuclearelectrica, Compania de Căi Ferate sau Termoelectrica Bucureşti au fost scutite de plata a peste 40 de miliarde de lei. “Situaţia din Valea Jiului este una delicată, însă responsabili sunt toţi directorii care s-au perindat la conducerea CNH. Surulescu a fost director din 2005 până în 2009, pe vremea Guvernării Tăriceanu. În contextul în care acel guvern a emis o ordonanţă prin care puteau fi şterse datoriile istorice ale companiei, directorul din vremea respectivă nu a făcut solicitarea decât în martie 2007, când deja era prea târziu. Când ar fi trebuit să depună cererea, Surulescu era în concediu la schi. Părerea mea e că nu s-a dorit acest lucru, pentru că odată şterse datoriile, s-ar fi cerut performanţă şi nu s-ar mai fi putut fura”, a precizat liderul PRM Hunedoara, Costel Avram.
Surulescu nu are argumente
Contactat telefonic pentru a explica acuzaţiile care îi sunt aduse, fostul director al CNH, Daniel Surulescu a precizat doar că: “Nu am nimic de comentat. Sunt nişte tâmpenii”. Rugat să aducă argumente care să combată “tâmpeniile” la care se făcea referire, Surulescu a întrerupt convorbirea telefonică. În perioada în care era membru al Consiliului de Administraţie al CNH, Surulescu a încasat anual sume cuprinse între 10 şi 40 de mii de lei.
