glasul-hd.ro Web analytics



Comorile mai puțin știute ale Hunedoarei

Băile romane de la Germisara, „ofrande către divinităţile care patronau apele termale”…

Geoagiu Băi este o localitate aparținând de orașul Geoagiu, numit anterior Geoagiu Sat. Și acum mai sunt persoane care, plecând din Deva sau Orăștie cer în autobuz „un bilet până în orașul Geoagiu Sat”. Ceaușescu a încercat să-i schimbe numele în 1989, căci „pentru cine nu știe, Germisara a fost denumirea antică a actualei stațiuni balnearo-climaterice Geoagiu Băi, numele fiind (re)atribuit și de către Nicolae Ceaușescu prin Legea nr. 2 privind îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România, adoptată de Marea Adunarea Națională la 18 aprilie 1989 și intrată în vigoare pe data de 25 aprilie același an, după publicarea ei Buletinul Oficial al RSR. Germisara a dispărut de pe harta administrativă după modificările aduse prin Decretul-lege 38 din 23 ianuarie 1990, care a abrogat Legea 2/1989” (Daniel I. Iancu, Tăblițele votive de aur de la Germisara, în Historia, nr. 206, martie 2019, p. 10).

Mai importantă decât constatarea că la Geoagiu sunt locuri de bălăceală e faptul că acolo există încă urmele unui drum roman care făcea legătura între castrul de la Cigmău și termele atât de cunoscute. Iar în repectivele terme au fost decoperite piese cu un impresionant caracter de unicat la nivelul României, dar nu numai. Este vorba despre tăblițele de aur care „au fost descoperite în cadrul complexului termal roman de la Germisara, localizat azi în staţiunea Geoagiu Băi. Piesele sunt realizate din foiţe de aur de 22 k. Decorul a fost executat prin batere pe o matriţă de lemn (tehnica au repoussé) şi constă dintr-un model plisat dispus în V care acoperă piesele integral sau doar zonele laterale nervurii centrale. Pe cinci dintre cele şapte plăcuţe este inscripţionat câte un text în care apare numele divinităţii şi al persoanei care a făcut darul, iar pe două dintre acestea apare şi imaginea Dianei, respectiv a unui grup de trei nimfe. Plăcuţele reprezentau ofrande către divinităţile care patronau apele termale de aici” (Obiecte de tezaur din colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Dosar de expoziție, Deva, 2014).
La băile romane de la Geoagiu au fost descoperite „circa 600 de monede, o statuie de marmură, patru altare sau baze de statui de calcar şi alte numeroase obiecte. Au intervenit arheologii Adriana Rusu, Ioan Andriţoiu şi Mircea Lazăr de la Muzeul din Deva, care nu au putut să împiedice construirea în fundul cavităţii a unei piscine de un desăvîrşit prost gust” (Ioan Piso, Adriana Rusu, Nymphaeum-ul de la Germisara, în Revista Monumentelor Istorice, an. LIX, nr. 1, 1990, p. 9).

Alte obiective în zonă

Geoagiu Băi este o localitate cunoscută pe plan științific, literar sau balneografic. Ce se știe mai puțin sunt lucrurile care le poți vedea în jurul stațiunii, sau chiar prin centrul ei. De la Grota Haiducilor, la Cascada Clocota practic parcurgi tot satul în mai puțin de 15 minute. Mai mult timp îți ia să vezi Băile romane mai sus amintite. De la Geoagiu însă poți ajunge extrem de ușor la Cheile Măzii, cu a ei Peșteră zidită, sau la Ardeu, unde vezi cetate dacică și alte chei, chiar dacă nu la fel de spectaculoase, în schimb pline de gunoaie. Cheile Glodului sunt fabuloase. Cheile Roșiei la fel, chiar dacă mai mici. Raiu sau Copta Sârghilor sunt niște peșteri demne de vizitat, de asemenea. Iar dacă pleci peste dealuri, pe drumuri de culme, ajungi la Săcărâmb, „cămara de comori” a Transilvaniei, locuri unde întâlnești biserici trăznite, cimitire multietnice, guri de mine de aur prăbușite sau monumente ridicate în amintirea unor oameni simpli care s-au așezat brusc în fața corupției și au fost împușcați…

Daniel I. Iancu

Back to top button