Un primar hunedorean ameninţă că închide instituţia. Primăriile din judeţ, nedreptăţite de Legea Bugetului pe 2015, mai pot fi salvate de la faliment doar de rectificări îndestulătoare
Primăriile hunedorene nedreptăţite de noua metodă de repartizare a cotelor defalcate din impozitul pe venit şi TVA mai rezistă o lună, maximum două. În general e vorba despre comune cu mulţi locuitori care au fost indirect pedepsite pentru faptul că, în 2013, au reuşit să încaseze venituri măricele din surse proprii apărute temporar. Damian Diniş (medalion), primarul comunei Băiţa, ameninţă că închide instituţia, luna viitoare.
La începutul anului, primarul comunei Pui, Victor Stoica, anunţa că instituţia pe care o conduce va rămâne şi fără bani de salarii, în luna septembrie a lui 2015. Asta pentru că noua formulă aplicată de Guvern, cea a bugetului minim, a făcut ca aici să mai ajungă de la bugetul central doar 400.000 de lei. Cu 1,1 milioane mai puţin decât primise comuna în 2014, când s-a aplicat vechea formulă de repartizare a banilor, bazată în principal pe suprafaţa şi numărul de locuitori al fiecărei unităţi administrative. „Situaţia noastră nu s-a schimbat cu nimic. Dacă nu primim un sprijin consistent la rectificarea care am înţeles că va fi la finalul lunii, nu ştiu cum o vom scoate la capăt”.
Proiect important întârziat
Într-o situaţie la fel de dificilă s-a aflat şi comuna Ilia, al cărei primar, Marius Omotă, declara că noua metodă de repartizare a banilor „este o bătaie de joc”. Primăria Ilia a avut noroc cu faptul că firma care lucrează la lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva şi-a stabilit aici un punct de lucru, iar parte din impozitele pe salarii ale angajaţilor intră în bugetul comunei. „Am avut doar bani de salarii şi de utilităţi, până acum. Aveam de gând să construim un rezervor de apă, în valoare de 600.000 de lei, dar am fost nevoiţi să amânăm proiectul. Aşteptăm rectificarea. Am cerut 1,26 milioane de lei. Din experienţă pot spune că nu vom primi cât am cerut”, declară acum Marius Omotă. Comuna Ilia a avut „ghinionul” ca în 2013, anul luat ca reper pentru construirea bugetului destinat echilibrării bugetelor locale, să încaseze restanţe pe mai mulţi ani de la operatorii unor balastiere din comună şi astfel a ajuns cu veniturile proprii la 1,5 milioane de lei. Conform noii legi a bugetului s-a considerat că la Ilia nu mai e nevoie de bani de la bugetul central.
Primarul de la Băiţa: „Încuiem şi plecăm acasă”
Într-o situaţie de acest gen, dar cu efecte şi mai devastatoare s-a aflat Primăria comunei Băiţa. Aici, în 2013, s-au încasat restanţe pe cinci ani pentru lucrări de excavaţie în cariera de la Crăciuneşti în valoare de 780.000 de lei. Suma a venit toată odată. O singură dată fiind vorba de o excepţie. De regulă, veniturile proprii ale comunei Băiţa sunt de 500.000 de lei pe an. „La Băiţa au mai venit, din resturi, doar 21.000 de lei de la bugetul central. Nu-mi venea să cred, la începutul anului, că nu ne mai vin bani. E o comună cu 4.000 de locuitori, totuşi. Practic, anul ăsta am rămas cu un buget de 880.000 de lei. În 2013, 2014, pe vechea formulă de distribuire, ajungeam undeva la 2,8 – 3 milioane de lei. Am solicitat, la rectificarea de la finalul lunii ăsteia, să ni se aloce restul de 2 milioane. Altfel, încuiem primăria şi plecăm acasă. N-am avut bani decât pentru salariile angajaţilor şi… cam atât. Avem restanţe de trei luni la iluminatul public, iar tot ce-am mai reuşit să facem prin comună, a fost pe datorie. Practic, la Băiţa, noua metodă de împărţire a diminuat bugetul local cu mai bine de 70 la sută”, spune primarul Damian Diniş.
Buget înjumătăţit la Crişcior
O altă comună hunedoreană care aşteaptă rectificarea bugetară de la finele lunii este cea administrată de Ovidiu Furdui. La Crişcior, în 2014, pe vechea formulă de repartizare a sumelor defalcate din TVA şi impozit pe venit, bugetul ajungea la 2,8 milioane de lei. Nicidecum mare pentru o comună cu un liceu care deserveşte şi alte comune din zonă, şi cu un sistem centralizat de încălzire. „În 2013, am reuşit să avem venituri proprii de 950.000 de lei. Ni s-au mai alocat 450.000 ca să ajungem la limita minimă de 1,5 milioane. În 2014 am avut venituri proprii de doar 850.000. Aşa se face că, de fapt, pe 2015, bugetul nostru a fost de doar 1,4 milioane. Avem nevoie de cel puţin încă pe atât, ca să o scoatem la capăt până la finalul anului”.
Experiment pe seama cetăţenilor
La finele lunii decembrie a anului trecut, ex-ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, şi ex-ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, anunţau că schimbă modalitatea de împărţire a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale, astfel încât acea parte care rămânea la discreţia şefilor de consilii judeţene să nu mai intre pe mâna acestora. Cei doi precizau că este vorba despre un experiment, ale cărui eventuale efecte nefaste urmează a fi atenuate prin rectificarea bugetară din această vară. Pe scurt, s-au stabilit limite minime de buget: 1,5 milioane pentru comune, 6 milioane pentru oraşe, 20 de milioane pentru municipii şi 50 de milioane pentru municipii-reşedinţe de judeţ. Unităţile administrative care, în 2013 (anul luat ca reper), au realizat venituri peste limita minimă, nu au mai primit aproape nimic. Cele ale căror venituri proprii erau situate sub limita minimă au primit, la începutul anului, diferenţa până la 1,5 milioane în cazul comunelor, 6 milioane în cazul oraşelor şi aşa mai departe.
Vicepreşedintele CJ Hunedoara, Dorin Gligor, cel care a încercat să medieze problema la începutul anului este sceptic în ce priveşte şansele ca toate primăriile nedreptăţite din judeţ să primească în întregime sumele de care au nevoie: „Sper că rectificarea nu va fi influenţată politic, dar mă aştept la o împărţeală făcută în funcţie de apartenenţa primarilor. La începutul anului, domnii Dragnea şi Vâlcov ne spuneau că este vorba despre un experiment. Au trecut mai bine de şase luni şi n-a venit nimeni cu o explicaţie”.
