Home / Reportaj / Târgul de Fete de pe muntele Găina: tradiţie, nostalgii, campanie electorală şi kitsch. Puţină lume s-a aventurat pe platoul de pe Muntele Găina, în acest an, unde în cea mai apropiată diminică de săr
Târgul de Fete de pe muntele Găina: tradiţie

Târgul de Fete de pe muntele Găina: tradiţie, nostalgii, campanie electorală şi kitsch. Puţină lume s-a aventurat pe platoul de pe Muntele Găina, în acest an, unde în cea mai apropiată diminică de săr

Speriaţi de ploile care s-au abătut în ultima vreme asupra Transilvaniei şi Crişanei, „găinarii” nu au urcat în număr mare pe munte. Comercianţii şi turiştii împreună au atins cu indulgenţă 5.000 de persoane, cam o treime din ediţiile din anii precedenţi, când pe munte urcau peste 15.000 de oameni.

Cei care au urcat totuşi pe munte nu au avut de ce să regrete, pentru că în ciuda tuturor prognozelor meteorologice negative, vremea a fost excelentă.

Politicienii de dreapta, singurii „găinari” din acest an

Printre persoanele publice care au participat la manifestările publice de duminică dimineaţă s-au numărat lideri ai PDL şi PMP. Prezidenţiabilul PDL, Cătălin Predoiu, a fost prezent în târg, însoţit de preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel. Acesta a trecut relativ nebăgat în seamă de oamenii care erau prezenţi la Crucea Iancului şi în târg. Nu de acelaşi tratament discret a avut parte liderul PMP, Elena Udrea, care a născut printre „găinari” un adevărat val de simpatie. Numeroşi oameni au ţinut morţiş să imortalizeze în fotografii întâlnirea de pe Muntele Găina cu carismatica politiciană. Alături de Elena Udrea a fost present şi prezidenţaibiul PMP, Cristian Diaconescu, care, a trecut însă neobservat pe lîngă colega lui de partid mult mai şarmantă.

Sărbătoare tradiţională îngropată în kitsch

Sărbătoarea de pe Muntele Găina avea, până nu demult, un caracter aproape sacru pentru moţi. Pe culmea situată la limita dintre Hunedoara, Arad şi Alba urcau cu mulţi ani în urmă flăcăii dornici să se însoare, sau gospodarii dornici să găsească o pereche potrivită pentru fiica lor de măritat. Nimeni nu îşi asuma oganizarea târgului. El se întâmpla pur şi simplu prin întâlnirea moţilor cu ţuica de prună şi cireşe, cu plăcintele tradiţionale şi muzica. Era cu adevărat o sărbătoare a dragostei organizată pe „acoperişul Ardealului”. Acum, călătorul care se aventurează spre „târgul” Găinii care are loc duminica trebuie să ştie unde să caute ca să găsească rădăcinile sărbătorii, printre grupuri de petrecăreţi, muzică de toate genurile (dar preponderant manele) şi tarabe cu tot felul de mărfuri.

Judeţul Hunedoara nu există decât pe harta Găinii

„Târgul de fete” de pe Muntele Găina este departe de semnificaţia lui originală, de scopul  lui din urmă cu secole. Dacă înainte legenda călăuzea oamenii pe munte în amintirea Zânei Bune, care le găsea pereche fetelor din împrejurimi şi le mai şi dădea zestre un ou de aur, făcut de găina ei năzdrăvană, acum singurul lucru important pentru care se urcă pe Găina este distracţia. De aproape 10 ani organizarea evnimentelor de pe platoul Muntelui Găina este asumată integral de Consiliul Judeţean Alba împreună cu Primăria Comunei Avram Iancu. Pe zona platoului care se află în Arad sunt instalate corturi pentru oficialităţiile acestui judeţ, care însă nu se amestecă cu evenimentele organizate de Alba. În zona hunedoreană a Muntelui Găina nu se întâmplă, oficial, nimic. Autorităţiile judeţene nu se mai implică demult în organizarea evenimentului de pe Găina. Lipsa unei căi de acces auto, direct din judeţul Hunedoara spre platoul montan, este una dintre argumentele pasivităţii administraţiei judeţene faţă de festivalul de pe Muntele Găina.

„Găinarii” hunedoreni păstrează, totuşi, tradiţia

Chiar dacă autorităţile hunedorene nu sunt interesate de tradiţionalul trâg de fete, mii de hunedoreni sunt totuşi prezenţi pe platoul de sub crucea Iancului. Pentru grupurile de „găinari” târgul este poate cel mai important moment al anului. Pregătirile pentru urcatul pe munte încep cu mult timp înainte. Se dau telefoane, se adună gaşca, se organizează echipele care vor urca, în aşa fel încât nimeni să nu rămână pe jos şi toate bagajele să-şi găsească locul în maşini. Pe Găina se respectă un ritual strict, pe care fiecare din gaşcă îl cunoaşte. Până şi meniul este unul devenit deja tradiţie. Tocăniţa de sâmbătă seara sau fasolea fiartă duminică de la răsăritul soarelui până la prânz, nu pot lipsi de pe Găina. Aici se întâlnesc prieteni vechi, oameni care o dată pe an urcă în vârful muntelui ca să redevină adolescenţi pentru două zile. Aici nu există alte reguli sau oprelişti decât „ritualul” găinarilor.

Vârful Găina – loc de legendă

Nici nu se putea găsi un loc mai frumos pentru Târgul de Fete, decât platoul de sub vârful Găina, de pe care în zilele senine, călătorul poate să cuprindă cu privirea aproape întreg Ardealul”, scria călătorul şi poetul maghiar Hanzeros Geza, unul dintre „rapsozii” Munţilor Apuseni. Într-adevăr, pentru călătorul obişnuit cu priveliştea citadină, imaginea care se deschide de pe platoul Găinii pare ruptă din poveştile de început de lume. În zilele senine, orizontul se arată peste culmile Apusenilor spre valea Crişului Alb în partea de apus, spre valea Arieşului la răsărit, şi a Crişurilor Negru şi Repede spre nord. De undeva de pe „acoperişul Ardealului”, munţii mai mici care înconjoară platoul par talazurile dezlănţuite ale unei mări verzi, impietrită pentru totdeauna de o forţă miraculoasă. La sud se unduiesc impunători munţii Metaliferi, cei plini de aur. În depărtare se văd semeţe crestele Retezatului. Privite de pe Găina, toate culmile împădurite, satele moţilor risipite printre păduri, poienile Apusenilor, par elemente ale unei hărţi uriaşe întinse aievea la picioarele temerarului ajuns aici. Senzaţia călătorului, de demiurg care are la picioare întreaga lume, este estompată doar de semeţia Bihariei, vârful cel mai înalt al Apusenilor, care străjuieşte orizontul în Nord, ca un reper pentru măreţia acestor locuri, şi un element care-l coboară pe orice muritor cu picioarele pe pământ. Noaptea, oraşele se disting clar în depărtare. În nopţile cu lună şi cer senin, se pot vedea până şi luminile din Deva sau Alba Iulia, ca să nu mai vorbim de cele din Brad sau Baia de Criş. De pe vârful aflat la 20 de minute de mers de platoul unde se organizează târgul, orizontul se deschide şi mai larg, privirea pierzându-se spre vest, hăt departe, prin Câmpia Banatului.

Despre Alexandru AVRAM

Citește și

Mulţi dintre liderii Marii Uniri, cei care i-au adus pe români la Alba Iulia, au fost torturaţi în temniţele comuniste. Printre ei s-au numărat şi doi intelectuali hunedoreni.

Istoria cum nu e scrisă în manuale. Hunedoreni care au făcut Unirea, batjocoriți de poporul ”recunoscător”

Doi dintre hunedorenii care s-au numărat printre liderii politici transilvăneni care au decis, la 1 …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *