Home / Actualitate / SMID a înţepenit între licitaţii
În cazul în care, până pe 31 martie 2019, SMID Hunedoara nu este funcţional în totalitate, CJ Hunedoara riscă să fie obligat să returneze banii europeni atraşi pentru acest proiect, peste 50 de milioane de euro.
În cazul în care, până pe 31 martie 2019, SMID Hunedoara nu este funcţional în totalitate, CJ Hunedoara riscă să fie obligat să returneze banii europeni atraşi pentru acest proiect, peste 50 de milioane de euro.

SMID a înţepenit între licitaţii

Deşi, teoretic, ar fi trebuit să avem perfect funcţional un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor încă din 2016, acesta este şi acum blocat. Funcţionează forţat doar deponeul de la Bârcea Mare.

Agenţia pentru Dezvoltare Intercomunitară „Deşeuri” Hunedoara lucrează de la începutul anului la documentaţii pentru licitaţiile în urma cărora să fie stabilite firmele care colectează gunoiul din patru zone distincte ale judeţului. Abia astăzi începe, efectiv, evaluarea în cadrul uneia dintre cele patru licitaţii necesare. În celelalte trei cazuri ori s-a lăsat cu contestaţii şi procese, ori nu s-a arătat interesată nicio firmă.

„Pentru zona 4 – Valea Jiului, avem depuse două oferte pe care le vom deschide cel mai probabil mâine (astăzi-n.red.) şi vom începe evaluarea lor. Se va decide firma câştigătoare şi, peste 30 de zile se va încheia contractul cu aceasta. Dacă nu vom avea contestaţii, câştigătorul va avea termen de mobilizare de 90 de zile”, spune Nicolae Panţa, directorul executiv al ADI Deşeuri Hunedoara.

Este singurul caz în care situaţia e una, să zicem, acceptabilă. Pentru celelalte trei zone problemele sunt mari. Pentru Zona 1 – Brad şi Zona 2 – Haţeg nu s-a prezentat nicio firmă interesată la licitaţii. Mai mult ca sigur, calculele făcute de societăţile din domeniu au indicat că operarea în aceste două zone nu le-ar aduce beneficii suficiente sau, din cauza distanţelor mari în zonă montană (cazul zonei Brad) le-ar putea produce chiar pierderi (pentru că în caietul de sarcini sunt prevăzute preţuri maximale aplicate viitorilor clienţi, de la care se poate merge doar „în jos”, nicidecum „în sus”).

Zona 3 – singura atractivă din punct de vedere economic pentru operatorii de salubritate are procedura de licitaţie blocată încă din vară. „Aici am avut o contestaţie pe tema unor clarificări. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ne-a dat nouă dreptate, dar firma respectivă a mers în instanţă. Pe 20 decembrie avem termen la Curtea de Apel Alba Iulia”, declară Nicolae Panţa.

Cu deponeul, cam la fel

Licitaţia pentru operare de lungă durată a deponeului ecologic de la Bârcea Mare e şi acum blocată, deşi a început din prima parte a lui 2016. „A fost o contestaţie, s-a ajuns la Curtea de Apel Alba care a dispus o modificare la Studiul de Oportunitate, la partea de calcule, dar n-a venit motivarea. Sentinţa s-a dat de opt luni, iar motivarea ar fi trebuit să vină în 7 zile, astfel încât să vedem şi noi ce anume trebuie modificat şi de ce. Motivarea n-a venit nici acum, deşi am trimis trei cereri să ne-o trimită. Suntem blocaţi, nu putem face nimic”, spune Dan Stoian, managerul public al Consiliului Judeţean. Nici soluţia de urgenţă aleasă de CJ Hunedoara (selecţie de oferte) nu a ieşit din vârtejul contestaţiilor şi dosarelor în instanţă. „Acolo ne-a contestat firma care a ieşit pe locul 2, Girexim, prima dată. Au primit oarecum câştig de cauză de la CNSC, noi n-am fost de acord, şi am mers la Curtea de Apel Alba. Curtea de Apel a dispus să facem nişte modificări, cei de la Girexim ne-au contestat din nou la CNSC. Între timp, la Tribunalul de la Deva, ne-a contestat şi Supercom (firma câştigătoare pentru operarea temporară a deponeului – n.red.) care consideră că nici nu trebuia să admitem oferta Gireximului, pentru că nu era conformă. Apoi cauza de la CNSC, contestaţia Gireximului s-a conexat cu cea a Supercomului şi, practic, ambele contestaţii se judecă acum la Tribunalul Hunedoara”, spune Dan Stoian.

În România, sisteme de management intergat al deşeurilor funcţionează integral doar în Argeş şi Mureş (după patru ani de contestaţii) şi parţial la Bistrriţa – Năsăud şi Hunedoara. Există, conform lui Stoian, patru judeţe din ţară, printre care şi Braşovul, care nu au accesat deloc fondurile europene pentru astfel de sisteme.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

Terenul pe care Primăria doreşte să-l scoată la licitaţie se află în spatele panourilor care indică intrarea în municipiul Hunedoara

O nouă fabrică de automotive la Hunedoara. Grupul german Schieffer doreşte să cumpere terenul de la „Materii Prime”. Primăria e nevoită să-l scoată la licitaţie.

Consiliul Local Hunedoara dezbate astăzi, într-o şedinţă deîndată, scoaterea la licitaţie a terenului de 80.000 …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *