Home / 43 / Simbolul Ţării Heţegului atrage numeroşi turişti. O duzină de zimbrii aşteaptă „oaspeţi” în pădurea Slivuţ (GALERIE FOTO)
Simbolul Ţării Heţegului atrage numeroşi turişti.  O duzină de zimbrii aşteaptă „oaspeţi” în pădurea Slivuţ (GALERIE FOTO)

Simbolul Ţării Heţegului atrage numeroşi turişti. O duzină de zimbrii aşteaptă „oaspeţi” în pădurea Slivuţ (GALERIE FOTO)

Ultimii doi ani au fost prolifici pentru zimbrii din rezervaţia Slivuţ de lângă  Haţeg. În anul 2012 efectivul de aici a crescut cu patru viţei pentru ca anul trecut să mai sporească cu doi. Îngrijitorul animalelor este optimist şi spune că şi anul acesta „familia” de zimbrii aşteaptă cel puţin încă doi „bebeluşi”.

 

Vremea mohorâtă de iarnă fără zăpadă nu este un impedinemt pentru turiştii care ajung în Haţeg să viziteze rezervaţia de zimbrii din pădurea Slivuţ. Peste 200 de persoane au vizitat în acest sfârşit de săptămână cele mai mari mamifere care trăiesc pe teritoriul României. Administratorul rezervaţiei spune că în perioada de vară numărul turiştilor ajunge să depăşească 1000 de persoane pe zi.

 

Zimbrii nu pot fi văzuţi decât în trei rezervaţii

 

Mulţi dintre călătorii care ajung în Ţara Haţegului ţin neapărat să vadă zimbrii, care sunt şi un brand al acestei zone.  Rezervaţia de lângă Haţeg este cea mai veche şi mai accesibilă dintre cele trei zone special amenajate unde mai pot fi admirate puternicele ierbivore sălbatice care populau cândva pădurile Carpaţilor. Zimbrii nu sunt expuşi în grădini zoologice, doar în rezervaţii. În ţarcul special amenajat din pădurea Slivuţ, trăiesc 12 zimbrii într-o stare foarte bună. Şase dintre ei sunt exemplare adulte, patru au doi ani iar cei mai mici „zimbrişori” au fost născuţi anul trecut. Drumul de acces pănă la poarta rezervaţei este asfaltat şi deşi cam îngust, poate fi străbătut fără probleme cu orice fel de maşină. De la poartă până la ţarcul zimbrilor vizitatorii trebuie să parcurgă aproape un kilometru pe un drum forestier. În cazul unor zile ploioase turiştii se vor murdări serios pe încălţăminte pentru că pe drum se formează un strat consistent de noroi. La fel şi în jurul ţarcului în care „louiesc” zimbrii. Dar imaginea puterncelor ierbibore aflate în libertate merită murdărirea încălţărilor. Biletul pentru vizitarea rezervaţiei este de 6 lei pentru adulţi, elevii, studenţi şi pensionarii beneficiind de reduceri.

 

Zimbrul un animal impresionat pe cale de dispariţie

 

Rezervaţia din pădurea Slivuţ a fost înfiinţată în anul 1958, fiind primul loc pe teritoriul României unde au fost aduşi zimbrii europeni. În toamna anului 1958 au fost “colonizaţi” aici o pereche de zimbrii din Polonia. Primii “colonişti” s-au numit Podarec si Polonka. Peste cinci ani a mai fost adus Pumila, încă un zimbru tot din Polonia. Aceştia s-au înmulţit, astfel încât în anul 1979, în Rezervaţia de Zimbri Slivuţ existau 12 exemplare. Cei născuţi în România au primit nume începând cu litera R. Acum în pădurea Slivuţ trăiesc 12 exemplare al căror nume încep toate cu “Ro” – Romo, Roxi, Romina si Roxana etc. O parte dintre cei 47 de pui de zimbru născuţi la Haţeg au fost mutaţi în alte rezervaţii înfiinţate în România, respectiv Vânători Neamţ şi Neagra Buşcani. La Rezervaţia Vânători – Neamţ au fost duşi de la Haţeg trei exemplare în anul 1969, la Neagra Bucşani au plecat şase exemplare în anul 1982. Alţi trei zimbri de la Haţeg au luat în anul 1966 drumul Bucureştiului, pentru a fi daţi Grădinii Zoologice, iar un an mai târziu, încă doi zimbri au plecat la Piteşti. În momentul de faţă în grădinile zoologice nu mai pot fi văzuţi zimbrii. În toată lumea mai trăiesc aproximativ 3000 de exemplare de zimbrii toţi urmaşii a doar 12 străbunici. Cândva, familia zimbrilor ocupa Europa şi America de Nord. Zimbrul caucazian a dispărut pentru totdeauna. Ultimul exemplar a murit în 1927. Un individ, mascul, în vârstă de un an, a fost prins şi dus în Germania în 1908, unde a trait 18 ani în captivitate. Din împerecherea sa cu câteva femele de zimbru de şes au apărut descendenti hibrizi, aşa-numiţii zimbrii europeni, străbunicii celor care mai pot fi admiraţi astăzi şi în pădurea Slivut.

Despre Glasul Hunedoarei

Citește și

TOPUL celor mai corupte ţări din lume în 2014. Ce loc ocupã România

TOPUL celor mai corupte ţări din lume în 2014. Ce loc ocupã România

Corupţia a crescut în China, Turcia şi alte ţări cu o creştere economică puternică, avertizează …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *