Home / Editorial / Sare-n ochi

Sare-n ochi

Sfârşitul campaniei electorale vine mai repede decât sfârşitul lumii, care am auzit că se amână pentru o dată care va fi stabilită ulterior. Se pare că nu s-au vândut destule bilete ca să se ţină apocalipsa. Scrutinul electoral de duminică se va ţine indiferent de vremea de afară, de voinţa umană sau divină. Va exista viaţă după 9 decembrie? Este întrebarea care frământă electoratul responsabil şi aceeaşi categorie a clasei politice. Bizonii care votează cum îi taie stomacul sau care îşi pun mai degrabă votul în sticlă decât în urnă nu au nicio preocupare în acest sens. Pentru ei viaţa este oricum o ceaţă deasă din care cu greu pot ieşi. Dar cetăţenii responsabili au toate motivele să fie îngrijoraţi. Perspectivele României sunt sumbre. Dacă politicienii, de toate culorile şi categoriile, vor continua această luptă distructivă a orgoliilor, România riscă să se afunde într-o criză fără ieşire pe termen scurt sau mediu. Liderii politici, fie ei, Antonescu, Ponta, Voiculescu sau Băsescu nu vor pune mai presus de interesele personale binele naţiunii şi nu vor accepta să dialogheze în vederea găsirii unei căi de compromis, românii nu vor mai avea nicio şansă ca în următorii 10 – 15 ani să spere la o viaţă mai bună. O continuare a instabilităţii politice după 9 decembrie ar fi un semnal extrem de negativ pentru investitorii care sunt dispuşi să îşi rişte capitalul în România. Şi România riscă enorm să rămână într-o stare de război politic, pentru că este greu de crezut că Ponta, Antonescu şi Voiculescu vor renunţa la ambiţiile lor de a pune mâna pe toată puterea în România, inclusiv pe justiţie. Cum tot greu de crezut este că Traian Băsescu va ajunge, cu liderii USL, la o soluţie de compromis în ceea ce priveşte desemnarea viitorului premier. Băsescu este apărat de Constituţie în momentul în care spune că se va consulta cu partidele şi nu cu alianţele politice. Este de aşteptat ca nici Ponta, nici Antonescu să nu accepte să stea de vorbă separat cu Traian Băsescu, ci doar ca reprezentanţi ai USL. Un posibil scenariu este că Preşedintele va desemna un prim-ministru dintr-un partid, probabil component USL. Acesta îşi va face o echipă şi o va supune aprobării Parlamentului. Dacă prima variantă cade, Băsescu poate să mai facă o nominalizare. Parlamentarii, indiferent de culoarea politică, se vor gândi intens dacă vor respinge a doua oară un cabinet propus de Băsescu. Pentru că un al doilea vot negativ îi deschide, constituţional, calea preşedintelui pentru dizolvarea Parlamentului şi declanşarea de alegeri anticipate. Asta pentru România ar însemna un dezastru economic. Pentru că instabilitatea politică va arunca ţara în haos cu toate efectele negative ale acestuia. Dar pentru politicienii care nu prea sunt interesaţi de soarta ţării, alegerile anticipate ar însemna o nouă campanie electorală cu tot ce înseamnă acest lucru, timp pierdut, energie irosită, dar în primul rând bani. Mulţi bani! Cred că niciun parlamentar nu va risca să mai intre o dată într-o campanie electorală fără să aibă convingerea că în urma celui de-al doilea scrutin problemele politice vor fi rezolvate. Pentru că la cum arată în momentul de faţă configuraţia principalelor forţe politice din România, oricărui partid îi va fi greu să obţină singur peste jumătate din mandatele din Parlament. Ori conform Constituţiei, doar un astfel de scor îl obligă pe Preşedinte să numească premierul desemnat de partidul câştigător. De aceea sunt convins că a doua nominalizare va trece, indiferent care va fi persoana desemnată să formeze guvernul. Dar în eventualitatea unui astfel de scenariu, odată constituit executivul şi imediat după ce Parlamentul îşi va intra în „pită”, noua majoritate va face tot posibilul să-l debarce pe Traian Băsescu.

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

Sare-n ochi

Cred că nu există în lumea asta un popor mai aplecat spre generalizare și exagerare …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *