NEWS ALERT:
Home / Editorial / Sare-n ochi

Sare-n ochi

După 22 de ani de la ziua în care l-am schimbat pe …’escu cu …’escu România se zbate încă în gearele unei generaţii laşe şi supuse. Activiştii şi aplaudacii de ieri se dau acum revoluţionari, şi protestează în numele celor care în urmă cu 22 de ani, s-au ridicat cu adevărat împotriva unui regim odios. Pensionarii de astăzi sunt, în mare parte, cei care ne-au vândut ruşilor înainte de a ne naşte, care au susţinut şi aplaudat regimul comunist şi care ni l-au băgat pe gât pe Iliescu. Preşedintele care a distrus în două mandate jumate tot ce mai rămâsese din România. Ziua de 22 decembrie 2011! Fix 22 de ani de când a fost răsturnată dictatura comunistă, sau a lui Ceauşescu, personajul odios care, după spusele tovarăşului Ion Iliescu, nu a făcut de fapt altceva decât să întineze idealurile clasei muncitoare. Boc trece peste a a 10 – a moţiune de cenzură, demonstrând cât de slabă este opoziţia din România. Să ne bucurăm totuşi că la 12 ani de la revoluţie comuniştii sunt în opoziţie! Ion Iliescu încearcă să se mai zvârcolească în „meandrele concretului”. Generaţia tinerilor comunişti, nu mai are nici puterea nici înţelepciunea celor căliţi în şcolile de perceţionare ale PCR sau la Universitatea Politică Ştefan Gheorghiu. În vremurile trecute ponta nu ar fi putut să ocupe mai mult decât un post de secretar cu propaganda în Biroul Comunal al PCR din localitatea Dănciuleşti judeţul Gorj. Acum este preşedintele PSD şi copreşedintele USL alături de Antonescu. (Crin Antonescu – nici o legătură cu Ion Antonescu) O altă figură tristă, pe care Iliescu degeaba încearcă să o scoată la „lupta cea mare” pentru că nu reuşeşte niciodată să prindă prânzul, servind gustarea de la ora 17 în loc de mic dejun. Cu cele două vârfuri boante de lance, care întinează la rândul lor idealurile clasei muncitoare, lui Iliescu nu-i rămâne altceva decât să scoată la înaintare veteranii. Cohortele de pensionari vopsite în revoluţionari, sunt oamenii fostului regim. Am văzut şi în Deva grupuri de revoluţionari protestând după ce au depus coroane şi s-au recules la troiţa din Piaţa Operei. Nici unul dintre ei nu părea mai tânăr de 65 de ani. La revoluţie aceşti oameni erau trecuţi de 40 de ani. Nu erau nici pe departe acei tineri care şi-au pus pieptul în faţa gloanţelor armatei române. Şi chiar dacă ar fi fost, în Deva răniţii revoluţiei au suferit julituri şi vânătăi cauzate de căzăturile „bahice” sau de îmbrâncelile pentru salamul descoperit dosit în alimentare. În ’89 pensionarii – revoluţionari care au protestat în Deva aveau deja în „cârcă” 20 de ani de acceptare obedientă sau chiar complice a regimului comunist. Sunt aceea generaţie care s-a supus orbeşte şi care a invenntat expresii de genul: „capul plecat sabia nu-l taie”, sau „rău cu rău dar mai rău fără rău”. Sunt generaţia care a trăit în frig, fără să-şi dorească să se încălzească, care a aplaudat la Congresul al X-lea XI – lea XII-lea XIII-lea XIV-lea şi ar fi aplaudat încă, dacă nu ar fi ieşit în stradă nişte tineri, ca să legitimeze lovitura de stat a lui Ion Iliescu. Şi îl realegeau apoi pe Iliescu dacă aceeaşi tineri nu ar fi împins de la spate regimul neocomunist spre democratizarea ţării. Pensionarii-revoluţionari sunt generaţia minerilor care au „spart” facultăţile din Bucureşti şi a muncitorilor care strigau în gura mare în’90 „moarte intelectualilor”. Revoluţionarii – pensionari sunt cei care cer drepturi necuvenite, pomană din bani publici, fără să ofere României nimic în schimb. Şi pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume…s-a „născut” IMPOSTURA.

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

ciocan

Sare-n ochi

Președintele Klaus Johannis, care urcă în sondaje invers proporțional față de cum coboară Liviu Dragnea, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *