Home / Editorial / Sare-n ochi
ciocan

Sare-n ochi

Unul dintre paradoxurile istoriografiei românești și în special a istoriei oficiale scrise după 1918 (aici nefiind o diferență mare între cea dinainte de 1947 și cea comunistă) este legată de familia Huniazilor. O familie care a dat doi dintre cei mai importanți lideri europeni ai perioadei medievale. Dacă avem cu adevărat valori istorice europene, atunci Ioan (Iancu) de Hunedoara și Matia Corvin sunt acestea. Putem spune că cei doi nobili transilvăneni și-au pus amprenta pe destinele Europei, mai mult decât orice alt personaj istoric cu origini românești, fiind recunoscuți și în zilele noastre și studiați în universitățile de pe întreg mapamondul. Nu am să înțeleg de ce  istoricii români se mândresc cu originea valahă a celor doi reprezentanți ai familiei Huniade, dar fac prea puțin pentru a-i promova și a pune în valoare moștenirea istorică a acestora. Nici măcar în orașul după care a primit nume ilustra familie, Hunedoara, personalitățile lui Ioan de Hunedoara și Matia Corvin nu sunt puse în valoare, omagiate sau cunoscute la adevărata lor valoare. Ziua de 23 februarie, în care la 1443 s-a născut în Cluj Matia Corvin, ca al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, ar putea fi un bun prilej de a fi pusă în lumină personalitatea celui care a fost considerat cel mai mare rege al Ungariei medievale, și unul dintre cei mai importanți lideri ai Europei creștine. Pentru că Matia Corvin nu aparține primordial nici istoriei Ungariei și nici României, așa cum sunt ele conturate în prezent pe harta lumii. El este în primul rând descendent al unei familii legate ombilical de Hunedoara și implicit de Transilvania. A trata familia Huniazilor în cheia naționalismului ieftin și a valorilor morale actuale, scoțându-i din contextul istoric al epocii în care au trăit, este o greșeală de neiertat care face mult rău, în principal Hunedoarei și Transilvaniei, văduvite artificial de o moștenire istorică și culturală recunoscută pe plan mondial, dar ignorată „acasă”.

Pentru că vineri, 23 februarie, se vor împlini 575 de ani de la nașterea lui Matia Corvin, îmi propun o serie de articole în care să fac cunoscută, chiar și la o scară redusă, personalitatea lui Matia Corvin, cel mai important rege european al perioadei sale. Un personaj istoric de nivel mondial, cu rădăcini adânci înfipte în Hunedoara, relativ ignorat de „propaganda” oficială, dar și de autoritățile locale. Atât de puțin luat în seamă, de nici numele nu îi este foarte bine cunoscut, fiind de multe ori „botezat” Matei Corvin.

Viitorul Rege al Ungariei a fost botezat în Biserica „Sfântul Mihail” din Cluj, primind numele de Matia, fiind născut în ajunul zilei de 24 februarie, zi în care Biserica Catolică îl celebrează pe Sfântul Matia (comemorat de Biserica Ortodoxă pe 9 august). Din cauza frecvenței reduse a numelui Matia în spațiul românesc transilvănean, prenumele regelui a fost și este pronunțat de români Matei sau Mateiaș. Aceasta poate fi și o urmare a asemănării numelui apostolului Matia cu cel al evanghelistului Matei. Mai mult, în Moldova s-a încetățenit numele Mateiaș, de la numele maghiar al regelui, Mátyas (Mattia). Însă numele corect, care rezultă din documente, este Matia (Mattia sau Mathias). Epitetul Corvinus provine de la numele latin al corbului – corvus, element heraldic al stemei familiei Huniazilor, și este pentru prima dată însușit de Matia, Ioan de Hunedoara neavând acest supranume.

Apostolul Matia a fost cel pe care cei unsprezece apostoli ai lui Isus Cristos l-au ales în locul lui Iuda Iscariot, după sinuciderea acestuia. Apostolul Matia a predicat în Iudeea, Siria, Capadocia, Etiopia și în alte locuri. A murit în martiriu în Ierusalim, fiind ucis cu pietre.

 

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

ciocan

Sare-n ochi

Ziua de vineri, ultima lucrătoare a săptămânii trecute, nu a fost o zi oarecare. A …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *