Home / Editorial / Sare-n ochi
ciocan

Sare-n ochi

Carpații constituie o barieră naturală nu numai în ceea ce privește mișcarea curenților de aer, determinând starea vremii într-o parte sau alta a munților, ci și pentru opțiunile politice, având o puternică influență asupra stării „vremurilor” din România. Recent am citit o analiză despre cum ar fi arătat România dacă Transilvania în sens larg (incluzând aici toate ținuturile românești din interiorul arcului carpatic) nu ar fi votat niciodată. România ar fi fost acum, cel mai probabil, o republică asemănătoare fostelor republici sovietice, pentru că țara noastră ar fi fost condusă din 1990 până astăzi de PDSR, ulterior PSD, iar președinți i-am fi avut pe Iliescu, Năstase, (Geoană) și Ponta. PSD ar fi avut în mod constant undeva între 50 şi 55 la sută, realizând în Parlament o majoritate confortabilă.

În mai 1990 Iliescu a câștigat alegerile cu peste 80 la sută. Singurele județe în care a pierdut au fost Covasna și Harghita, câștigate de Ion Rațiu. Parlamentul arăta aproape ca într-o țară comunistă. FSN a obținut 67,53 la sută din mandate, iar UDMR și PNL câte 7,34 la sută. PNȚCD nu a reușit să ajungă la trei procente. Județele fruntașe ale FSN au fost ca și acum Teleormanul, Botoșaniul și Vasluiul, cu scoruri de peste 85 la sută. Județul Hunedoara era „fruntaș” pe ramură, în Transilvania, cu 89,73 la sută din voturi pentru Ion Iliescu.

În anul 1992 au loc primele alegeri după adoptarea Constituției lui Iorgovan. Ion Iliescu ajunge în turul doi unde îl învinge pe Emil Constantinescu cu 61 la sută la 39 la sută. Niciun județ din afara arcului carpatic nu a votat cu Emil Constantinescu, în timp ce în nouă județe din Transilvania reprezentantul dreptei a câștigat alegerile, iar în alte patru le-a pierdut la diferență mică. Județul Hunedoara este din nou cel mai orientat spre stânga din Transilvania, Iliescu obținând aici un scor de aproape 70 la sută. Opoziția parlamentară a fost formată atunci din CDR și UDMR. Partidul Democrat condus de Petre Roman nu intră în Parlament. În schimb FDSN (actual PSD) are alături la putere partide naționaliste cum au fost PUNR și PRM și socialiștii lui Adrian Păunescu (PSM). Bazinul electoral al dreptei era și atunci Transilvania, cu excepția județului Hunedoara.

În anul 1996, pentru prima dată se schimbă un președinte al României prin vot. Emil Constantinescu reușește să își ia revanșa față de Ion Iliescu, câștigând în turul al doilea cu 54,4 la 45,6. Bazinul electoral al lui Constantinescu a fost întreaga Transilvanie, din nou, cu excepția județului Hunedoara care a votat cu Ion Iliescu, fostul comunist obținând aici peste 50 la sută din voturi.

Anul 2000 nu are istoric. În turul doi al alegerilor prezidențiale se întâlnesc Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Electoratul de dreapta alege răul cel mai mic, așa că Iliescu câștigă cu 66,8 la 33,2, voturile din Transilvania fiind totuși împărțite între cei doi protagoniști, dar prezența la vot în această regiune abia trece peste 30 la sută. La parlamentare se introduce pragul de 5 la sută. Intră în legislativ doar PDSR (45%), PRM (25%), PD și PNL (câte 9%), UDMR (8%). Adrian Năstase ajunge premier. Puținele voturi ale Dreptei vin tot din Ardeal și București, în lipsa lor România ar fi fost condusă doar de PDSR și PRM.

În anul 2004 are loc confruntarea dintre Traian Băsescu și Adrian Năstase, câștigată strâns de reprezentantul dreptei. Diferența între cei doi au făcut-o tot voturile din Transilvania. Județul Hunedoara este din nou roșu, chiar dacă nu mai este singurul din Transilvania de această culoare.

În anul 2008 au fost doar alegeri parlamentare, odată cu schimbarea duratei mandatului de președinte la cinci ani. PSD a avut cele mai multe procente, 34 la sută, dar din cauza algoritmului votului uninominal, aplicat în premieră, PDL cu 33 la sută a obținut mai multe mandate. În Parlament au mai intrat PNL cu 19 la sută  și UDMR cu 7 la sută. Cu toate că la nivel local județul Hunedoara era condus de PNL, social-democrații câștigă alegerile parlamentare. Hunedoara rămâne județul roșu al Transilvaniei. Așa va rămâne și în 2009 când Traian Băsescu îl învinge la limită pe Mircea Geoană cu voturile Transilvaniei, ale Dobrogei și ale diasporei.

Alegerile prezidențiale din 2014 au demonstrat că Transilvania poate influența decisiv alegerile din România. Sasul, ardelean, Klaus Johannis, reprezentantul Alianței Creștin-Liberale (PNL-PDL) a câștigat în fața lui Victor Ponta. În primul tur, Ponta a avut un avans de 10 procente (40,4 la 30,3). Și de această dată Transilvania și Diaspora au avut un rol hotărâtor. În turul doi procentul s-a inversat. Cele mai bune rezultate ale lui Johannis au fost înregistrate în Sibiu (80%), Covasna (78%), Alba (70%), Timiș (67%). Hunedoara a rămas în continuare un județ roșu.

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

ciocan

Sare-n ochi

Cu sau fără Duda în familie, Regele Mihai a fost ultimul simbol al României nebolșevizate. …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *