NEWS ALERT:
Home / Editorial / Sare-n ochi
ciocan

Sare-n ochi

Nu am să înțeleg de ce sărmanul Avram Iancu are parte doar de exaltați care să-i apere „interesele” și să-i răstălmăcească vorbele sau faptele. Nu cred că există un erou național mai neînțeles și mai greșit poziționat în istoria României decât Craiul Munților, folosit de cele mai multe ori ca argument pentru aberațiile istoriei scrise de regimul comunist sau de ultranaționaliști. Avram Iancu nu a fost nici naționalist, nici comunist, nici măcar un vizionar revoluționar burghez. Mișcarea militară a lui Avram Iancu nu s-a înscris în curentul revoluțiilor burgheze de la 1848 – 1849. A fost, de fapt, o contrarevoluție la revoluția maghiară din 1848 – 1849, condusă de Kossuth Lajos. Dacă liderul revoluționar maghiar ar fi înțeles la timp importanța alianței sale cu românii și implicit recunoașterea națiunii române în Ungaria independentă pe care o visa, este foarte posibil ca Avram Iancu să i se fi alăturat în lupta sa împotriva Imperiului Austriac. Dar cum în încăpățânarea și aroganța sa, Kossuth nu a acceptat acest lucru împotriva tuturor demersurilor făcute de poetul și revoluționarul Petőfi Sándor, unul dintre susținătorii alianței româno-maghiare în 1848 și a medieri încercate de Nicolae Bălcescu, intelectualul român care și-a dat seama că o victorie a imperialilor va avea influență negativă și asupra mișcărilor revoluționare din țările române. Pe lângă moții lui Avram Iancu retrași în Munții Apuseni alături de armatele imperiale, împotriva revoluționarilor maghiari au acționat și miliții românești, practic românii din Transilvania apărând imperiul.

În acest context este absolut greșită încadrarea revoluției române din Transilvania între revoluțiile burgheze din Europa, și pe Avram Iancu între liderii progresiști ai Transilvaniei. Fără îndoială că acesta a fost unul dintre eroii cei mai de seamă ai românilor ardeleni. Nu-i contestă nimeni meritele în lupta pentru afirmarea identității naționale a românilor din Transilvania. Și datorită acțiunilor sale, mai mult în calitate de jurist decât de comandant militar, se înscrie între acei intelectuali ardeleni care au avut o contribuție esențială la emanciparea românilor din Transilvania și întărirea poziției națiunii române printre celelalte națiuni ale imperiului.  Doar că Avram Iancu trebuie pus acolo unde îi este locul în istoria Transilvaniei și nu confiscat de patrioți exaltați, de extrema dreaptă, de naționaliști și dacopați și folosit de aceștia ca argument la teorii istorice false.

Unul dintre fanaticii care are tendința să-l confiște pe Avram Iancu și să-i denatureze mesajele este un obscur poet, Laurian Stănchescu, care s-a afirmat în ultima vreme printr-un marș organizat în memoria lui Avram Iancu. O idee care la început a părut frumoasă, pentru că simboliza, practic, peregrinările lui Avram Iancu prin munții cei dragi lui, între Vidra, satul natal al eroului, și Țebea, locul în care-și doarme somnul de veci. Doar că anul acesta Stănchescu anunță că este extrem de dezamăgit că politicienii nu i se alătură în marșul lui Iancu, drept pentru care va fi ultima ediție. După acest anunț este evident că oricât de poet s-ar da Stănchescu, nu a avut în vedere „metafora” unui drum al spiritului lui Iancu prin munții săi, ci a dorit cu orice preț publicitatea. Altfel nu s-ar fi supărat că politicienii nu participă la acțiunea lui. Ci din contră. S-ar fi bucurat că actuala clasă politică, care evident că nu se ridică la nivelul Craiului Munților, nu întinează o acțiune care se vrea dedicată acestuia. Dacă nu ar fi căutat publicitate și notorietate pe seama lui Avram Iancu, ar fi făcut și singur drumul între Vidra și Țebea, așa cum de multe ori îl făcea și Iancu însoțit doar de gândurile sale și fluierul din care, spun cronicile, că doinea atât de frumos. Alocuțiunile susținute la mormântul de la Țebea, în special de „venerabili” foști activiști ai PCR sau culturnici din aceeași epocă, se încadrează la rândul lor în aceeași linie „paralelă” cu adevărul istoric. Imaginea lui Iancu, prezentată la Țebea, fiind una la fel de falsă cum sunt manifestările care urmează după momentul solemn, încărcate cu muzică pseudo-folclorică, mici, bere și cât mai mult bâlci de prost gust.

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

ciocan

Sare-n ochi

M-am săturat de impostură! M-am săturat de ipocrizie! M-am săturat de minciună. Cum poate fi …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *