Home / Editorial / Sare-n ochi
ciocan

Sare-n ochi

În urmă cu câțiva ani un tată și-a luat copii de mână și a plecat, intenționat, să se plimbe cu ei pe gheața subțire a unui lac din Apuseni. Doi copii au fost târâți spre moarte de un părinte sinucigaș, aflat în depresie. Recent o mamă nebună s-a aruncat în fața trenului cu un copil în brațe și alți doi pe care îi ținea de mână. Trei copii nevinovați și încă unul nenăscut au ajuns la îngeri pentru că o mamă, depresivă, i-a condamnal la moarte. Între cele două evenimente macabre, românii, mobilizați de tot felul de organizații non-guvernamentale creștine, ieșeau în stradă să protesteze împotriva unei instituții de protecție a copiilor din Norvegia. O aberație uriașă, care spune însă, foarte multe despre cât de ”bolnavă” este România și cât de ușor pot fi manipulați românii. Copiii din țara noastră sunt uciși de părinți alienați mintal și nimeni nu-i apără. În acest timp, românii protestează împotriva unei instituții dintr-o țară străină care nu le permite părințiilor să facă ce vor cu copii lor, după principiul ”eu te-am făcut, eu te omor”. Tare mi-ar plăcea să văd în stradă mii de români, asmuțiți de organizațiile creștine care protestatu înpotriva instituțiilor norvegiene, să ceară protejarea copiilor de către instituțiile abilitate și finanțate în acest sens. Norvegienii încearcă prin orice miloace să prevină și să diminueze oorice risc la care poate fi supus un copil. Dacă instituțiile de protecție a copilului din România ar acționa în același fel, cinci copii ar fi acum în viață nu înecați sau sfârtecați de tren, din cauza unor părinți nebuni.  Și câți copii nu trăiesc într-un real pericol, împreună ciu părinți alcoolici, schizofrenici, depresivi, fără ca cineva să se gândească măcar să-i protejeze. Mame inconștiente, alcoolice, și-au dat foc la case lăsîndă să ardă copiii neajutorați. Tați iresponsabili, în stare de ebrietate și-au bătut copilașii până i-au ucis. Aceste lucruri nu sunt întâmplări în România, o țară în care violența domestică este ”sport național”. Există instituții care să-i apere pe copiii români de părinții lor nebuni sau iresponsabili? Pe hârtie, evident că există. În realitate acestea sunt nefuncționale și se rezumă doar la câteva anchete sociale și să pună bețe în roate acelor familii care vor să adopte un copil. Legislația pentru protecția copilului există și este pusă în acord cu cea a Uniunii Europene. Dar instituțiile și oamenii care trebuie să o aplice lucrează ”românește”. Doar așa punem să mai avem familii care trăiesc din alocația copiilor. Doar așa putem să avem într-o țară europeană în secolul XXI, copii scoși la cerșit, copii care nu sunt trimiși la școală sau copii exploatați la diferite munci în regim de semi-sclavie.

Unde sunt organizațiile civice care protestează în România pentru aproape orice. O căruță de lemne sau doi lilieci nu cred să fie mai importante decât câteva mii, poate zeci de mii de copii fără viitor. Zeci de mii de copii pe care societatea îi abandonează în ghearele unor familii iresponsabile, pentru că instituțiile care ar trebui să-i protejeze nu-și fac treaba. Este de datoria societății să preseze autoritățile să-i apere pe acești prunci nevinovați, născuți în familii iresponsabile. Acești prunci scoși la cerșit în brațele părinților încă de la vârsta în care nu știu ce se întâmplă cu ei. Ce viitor poate să aibă un copil care, de la un an, este folosit de părinți la cerșit, ca argument pentru stârnirea milei publice. Ce viitor poate să aibă un copil care, în loc să meargă la școală, bate toată ziua centrul orașului cerșind sau încercând să vândă flori ofilite ori ziare expirate? Autoritățile cunosc toate aceste vulnerabilități ale copiilor. Nu au cum să nu le cunoască. Îi văd zilnic, îi întâlnesc zilnic și cu toate astea nu mișcă un deget să-i salveze din promiscuitate. Pasivitatea autorităților publice competente să apere interesele copiilor și nepăsarea celor care ar trebui să-i pună la lucru îi fac complici pentru moartea tuturor copiilor uciși de inconștiența sau bolile psihice ale unor părinți iresponsabili și viitorul sumbru a altor câteva zeci de mii. Copii care, dacă nu devin îngeri, se duc seară diseară flămânzi la culcare.

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

ciocan

Sare-n ochi

Plecarea lui Dorin Gligor din PNL nu este o știre, în adevăratul sens al cuvântului. …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *