Home / Editorial / Sare-n ochi

Sare-n ochi

În timp ce Năstase se tratează de „celulită” la spitalul Floreasca (cum plastic zice colegul Victor Lungu) şi Ponta se înghesuie în avionul de Bruxelles ca o precupeaţă în autobuzul de Vărmaga, opinia publică este intoxicată de tembeliziuni. Încet dar sigur Năstase devine un erou de telenovele, Ponta un luptător pe frontul bunăstării poporului, în timp ce Băsescu, dacă mai era nevoie, devine un fel de lup flămând gata să sfârtece grumazul, fie şi găurit, al oricărui opozant. Seminţele dezinformării găsesc în creierul pervertit al românilor un sol deosebit de fertil. Am auzit tot mai multe voci care-l fac responsabil pe Băsescu atât de condamnarea lui Năstase cât şi de plagiatul lui Ponta. De parcă preşedintele l-ar fi pus pe Năstase să fure bani publici pentru campania electorală şi pe Ponta să-şi copieze teza de doctorat. Şi totuşi, românii empatizează mult prea uşor cu infractorii şi impostorii, ca rezultat al pervertirii ierarhiilor şi valorilor din această ţară. Mult prea mulţi hoţi şi impostori au ajuns modele pentru români. Şi mult prea mulţi români sunt la rândul lor hoţi şi impostori, fiecare la nivelul său. De la portarul de spital care primeşte un mic ciubuc să lase vizitatorii în încintă în afara programului oficial, până la premierul care primeşte câteva milioane de euro pe lună din comisioane, în România foarte multă lume este legată de instituţia şpăgii. În România, prea multă lume depinde de banii publici. Personajele importante din top 300 Capital sunt acei oameni de afaceri care s-au îmbogăţit exclusiv din afaceri cu statul. Funcţionarii plătiţi cu salarii de mizerie, supravieţuiesc tot din învârteli cu banii publici. Până şi profesorii îşi rotunjesc veniturile din meditaţii, la negru. Ca să nu mai vorbim despre ţăranii care au încă nostalgia furtişagurilor de la CAP sau IAS. În România aproape toată lumea fură. Din păcate mulţi români nici nu mai au reprezentarea faptelor lor. Pentru un meseriaş, acel ciubuc pe care-l face cu strungul, materialul şi energia firmei la care lucrează nu mai este reprezentat ca un furt. Aşa cum mecanicul de locomotivă care vinde motorina CFR-ului are impresia că face o faptă normală. Pentru aceşti oameni, Năstase nu poate fi decât un model. Suferinţa lui poate fi suferinţa oricărui român care trăieşte din mici „combinaţii” cu banii publici. În aceste condiţii Băsescu, sau oricare alt personaj care dezleagă justiţia din lesă devine un personaj incomod. Aşa cum un personaj incomod este şi cel care pune degetul pe rana care generează hemoragia de doctori din România. În ţara Mioriţei funcţionează un sistem de învăţământ defect. O fabrică de diplome susţinută pe de o parte de cercurile de interese din jurul universităţilor particulare, dar pe de altă parte de miile de absolvenţi care în loc să înveţe preferă să plătească pentru o diplomă. Şi pentru aceştia Victor Ponta, plagiatorul, este un model. Un personaj creat de sistemul defect care susţine la rândul său acest sistem. Băsescu devine şi aici acel personaj incomod care arătând cu degetul spre Ponta, arată de fapt spre multe alte sute de mii de români care au fentat şcoala.
Ierarhia valorilor din România este profund alterată. Din păcate ne aflăm aproape într-o fundătură din care nu putem ieşi decât cu paşi mici şi cu exemple mari. Două dintre acestea sunt acum în atenţia publică. Dar publicul nu reacţionează aşa cum ar merita un infractor şi un impostor.

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

ciocan

Sare-n ochi

Clasa politică este în primul rând lovită de lipsă de viziune și apoi de lipsă …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *