Home / Editorial / Sare-n ochi
ciocan

Sare-n ochi

Din fericire, nu am ajuns niciodată cu copilul meu la Pediatrie în Deva. Sper să nu ajung vreodată, pentru că semnalele pe care le am de la părinții mai puțin norocoși sunt groaznice. Oamenii se referă la secția spitalului devean unde sunt tratați copiii ca la una a groazei, nu numai prin modul în care arată și a infecțiilor nozocomiale care „pândesc” la tot pasul, ci și prin felul în care se poartă cu pacienții cadrele medicale. De fapt, marea mea mirare, în momentul în care asociația „DEPA” și „Glasul Hunedoarei” au început campania pentru reabilitarea sau mutarea secției de Pediatrie a fost legată de lipsa de reacție a medicilor și a cadrelor medicale medii de acolo. Cred că primii care ar trebui să lupte pentru spitalul lor ar fi fost tocmai cei care lucrează acolo. Cei care zi de zi  se confruntă cu apa de ploaie care trece prin acoperiș sau se infiltrează pe la tocurile ferestrelor, cu instalațiile sanitare învechite și cu tencuiala învechită, scorojită și distrusă de igrasie. Ei, medicii de acolo, în primul rând, era de așteptat să fie inițiatorii unei mișcări de protest împotriva faptului că secția de Pediatrie este ultima pe lista priorităților de renovare și reamenajare a Spitalului Județean. În tot acest timp, aproape în clandestinitate, multe societăți comerciale, instituții non-guvernamentale, oameni de bine, se întrec în donații destul de generoase către secția de Pediatrie, în bani sau obiecte. Ce se întâmplă cu sumele donate, nu prea mai știu nici măcar donatorii. Cert este că în secție nu se prea văd „urmele” donațiilor, decât foarte vag și în spații care nu țin de actul medical: bibliotecă, spațiu de joacă etc. În aceste condiții, existând evident un sprijin din zona societății civile și a populației pentru revizuirea priorităților conducerii Spitalului Județean în sensul trecerii printre urgențe a relocării sau renovării secției de Pediatrie, este suspectă tăcerea medicilor de acolo. Este suspectă lipsa vocilor autorizate din cadrul secției în toată dezbaterea iscată în ultimul timp pe tema Pediatriei. Este la fel de suspectă ca atitudinea agresivă a PSD și în special a conducerii Consiliului Județean față de subiectul secției de Pediatrie.

Conform declarațiilor șefilor din Spitalul Județean și a celor dinConsiliul Județean, Pediatria constituie prioritatea numărul unu. Asta declarativ, pentru că în realitate ceea ce se pregătește pentru secția celor mici este o spoială în interior, o reparație la acoperiș și încă câțiva ani de așteptare până când va fi gata aripa nouă a spitalului, când se vor muta acolo secțiile cu adevărat „prioritare” și abia după aceea, în aripa veche, care va fi la rândul ei renovată, va fi mutată Pediatria. La o estimare optimistă asta înseamnă cel puțin trei ani de așteptare, dacă fondurile necesare renovărilor vor fi locate în ritmul în care au fost cele de până acum. În tot acest timp, Pediatria va rămâne o secție care va funcționa într-o clădire mai veche de 100 de ani,  cu un personal care nu-și dorește performanță, sau cel puțin nu pare că ar fi gata să se implice în schimbarea sorții secției în care îi tratează pe copiii hunedorenilor. Rămân doar părinții și sponsorii care încearcă să schimbe ceva chiar și fără voia autorităților și medicilor, cu mijloacele specifice societății civile, proteste, semnături și alte acțiuni civice cu un impact mai mare sau mai mic. Depinde de bunul simț și empatia autorităților pentru care singurul interes este cel politic și singura spaimă cea electorală.

 

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

ciocan

Sare-n ochi

În fața pericolului tot mai mare ca PSD să submineze statul de drept, aruncând astfel …

2 comments

  1. daca nu ati fost niciodata in pediatrie, asa cum declarati la inceputul articolului,cum de, cateva randuri mai jos afirmati ca „cert este că în secție nu se prea văd „urmele” donațiilor, decât foarte vag și în spații care nu țin de actul medical: bibliotecă, spațiu de joacă etc.”?
    V-as sugera, cum sta bine unui ziarist impartial, sa faceti o vizita in sectie si sa stati efectiv de vorba si cu cadrele medicale, poate asa, aflati ce si cum despre „fundatii” , despre donatii, despre ce au facut aceste cadre. S-ar putea, surprinzator, sa aflati de fapt cum stau lucrurile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *