NEWS ALERT:
Home / Sport / Retrospectiva celui mai slab an din gimnastica românească (I)
img_2977

Retrospectiva celui mai slab an din gimnastica românească (I)

Multă lume nu s-a sfiit să catalogheze, argumentat cu fapte, anul recent încheiat ca fiind cel mai slab din întreaga istorie a gimnasticii artistice româneşti, la feminin şi masculin în ansamblu. Necalificarea la Jocurile Olimpice, pentru prima oară după aproape jumătate de secol în care nu doar că a participat, dar s-a şi numărat mai mereu printre protagoniste şi mai ales printre învingătoare, a nici unei echipe reprezentante a României şi revenirea de la Rio fără nici o medalie la individual, a fost seismul care a zguduit din temelii edificiul unei discipline care nu demult era considerată vârful valoric al sportului românesc.

Singura rază de speranţă o constituie evoluţia generaţiei de junioare de la Deva, cu nucleul constituit de componentele de la Colegiul Naţional Sportiv „Cetate”, care a reuşit sub comanda profesorului Nicolae Forminte să ofere câteva rezultate notabile şi perspective certe de revenire în elita mondială. De altfel, Federaţia Română de Gimnastică a şi decis în toamna lui 2016, ca urmare a unei analize „la sânge”, ca lotul de senioare să revină la Deva alături de cel de junioare. Coordonarea întregii activităţi din gimnastica feminină îi va reveni lui Nicolae Forminte, iar obiectivul final îl constituie Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020.

Patru concursuri pentru junioare în pregătirea Europenelor

Primele prezente în sala de antrenament, chiar de la începutul anului, au fost gimnastele din lotul de junioare. Obiectivul declarat al colectivului tehnic, alcătuit din Nicolae Forminte – principal, Liliana Cosma – antrenor secund, Florin Cotuţiu, Remus Nicolae, Daniela Nicolai, Ramon Micu şi medicul Sanda Olteanu – a fost Campionatul European de junioare de la Berna, programat la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. „În acest scop a fost stabilit un calendar competiţional în care trebuie parcurse câteva etape absolut necesare. Vorbim aici despre verificarea nivelului de pregătire al gimnastelor într-un anumit ritm, despre rodarea unui număr cât mai mare de sportive şi evaluarea lor la nivel de competiţie, acumularea de experienţă în concursuri organizate cât mai aproape de sistemul care va fi folosit la Europene şi, la final, selecţionarea celor mai bune gimnaste pentru participarea la Campionatele Europene. Aceste competiţii nu au avut şi nu au ca scop absolut rezultatele. Ceea ce contează cu adevărat este că fetele din lot au avut elemente noi în exerciţii, cu grad crescut de dificultate, ceea ce înseamnă implicit o notă de plecare mai mare.”, spunea la vremea respectivă profesorul Forminte. Concursurile la care lotul de junioare a participat au fost „Cupa Nadia Comăneci” de la Oklahoma, „Gymnix” din Canada, bilateralul cu Belgia la Mouscron şi un alt bilateral cu Franţa la Haguenau. Toate componentele lotului de junioare au fost “rulate” în aceste competiţii neoficiale – patru au participat la „Cupa Nadia”, alte patru la „Gymnix”, şase la Mouscron şi cinci la Haguenau, astfel încât antrenorii să poată decide cine va face parte din echipa care va reprezenta România la Europenele de la Berna.

România a ratat calificarea la Jocurile Olimpice

„Seismul” despre care vorbeam, binecunoscut de toată lumea, a fost ratarea calificării la Jocurile Olimpice de la Rio de către România atât cu echipa de băieţi, cât mai ale cu cea de fete. Dacă unii se mai puteau autoiluziona că rezultatele slabe de la Mondialul din 2015 – când nu s-a obţinut clasarea în primele opt echipe, care ar fi dus direct la Rio – a fost doar un accident, turneul preolimpic a fost confirmarea faptului că România nu mai conta în momentul actual ca una dintre formaţiile de top din acest sport. Însăşi apelul disperat la revenirea veteranilor Marian Drăgulescu (35 de ani şi jumătate) şi Cătălina Ponor (29 de ani) vorbea de la sine despre lipsa acută a gimnaştilor de valoare din actuala generaţie.

Rezultatele se ştiu, băieţii au terminat pe 5, iar fetele pe 7, în condiţiile în care numai primele patru din fiecare competiţie, la masculin şi feminin, obţineau calificarea pentru Jocurile Olimpice. Lotul de fete la acest turneu preolimpic a fost alcătuit din Cătălina Ponor, Diana Bulimar, Anamaria Ocolişan, Andreea Iridon, Silvia Zarzu, Dora Vulcan şi Maria Holbură. Absenţele de marcă numite Sandra Izbaşa (retrasă din activitate), Larisa Iordache (accidentată la începutul anului), Laura Jurca (accidentare mai recentă) şi Andreea Munteanu (lăsată acasă, deşi a fost singura câştigătoare a unei competiţii majore în anul precedent, când a fost campioană europeană la sol) nu pot scuza însă ratarea calificării, lucru ce părea inimaginabil cu numai un an în urmă.

Anticipând desfăşurarea cronologică a evenimentelor, să spunem că România a ajuns la Rio doar cu doi gimnaşti care ne-au reprezentat în competiţiile individuale, veteranii despre care vorbeam, adică Marian Drăgulescu şi Cătălina Ponor. Aceştia însă nu au reuşit să câştige nici o medalie în concursul olimpic, deşi Drăgulescu a fost extrem de aproape de bronzul la sărituri, unde a terminat la egalitate de puncte cu ocupantul locului 3, departajarea făcându-se la criteriul dificultăţii exerciţiului.

Rezultate mult mai bune la junioare

Campionatele Europene de Gimnastică artistică de la Berna au confirmat ceea ce ştia toată lumea încă de la Mondialele de la Glasgow din 2015 şi de la necalificarea României la Rio. Anume că prezentul gimnasticii româneşti a însemnat în 2016 doar apelul disperat la prezenţa lui Marian Drăgulescu şi a Cătălinei Ponor, pentru că în lipsa acestora România ar fi revenit cu zero medalii din competiţia europeană a seniorilor. La Berna, singurele medalii ale băieţilor au fost obţinute de Drăgulescu, câte un argint la sol şi la sărituri, acesta fiind dealtfel bilanţul integral al întregii gimnastici masculine româneşti în competiţiile oficiale din anul trecut, iar la fete de către Ponor, care a obţinut două medalii de bronz, la bârnă şi sol, acestea în urma singurelor prezenţe în finalele pe aparate ale româncelor din concursul european al senioarelor, iarăşi ceva inimaginabil nu cu multă vreme în urmă.

Mult mai bine decât senioarele s-au comportat junioarele, care au revenit acasă de la Berna cu mai multe medalii, inclusiv cu un titlu european, iar evoluţia şi rezultatele lor, aşa cum spuneam la început, constituie unica speranţă de redresare a gimnasticii româneşti şi la nivel de senioare.

Vom continua în numărul de mâine din „Glasul Hunedoarei” retrospectiva gimnasticii româneşti pe anul 2016.

Despre Bogdan BARBU

Citește și

AnaMaria Gherghel 7493

Denisa Golgotă şi Anamaria Gherghel au fost desemnate sportivele anului 2016

Întocmirea clasamentelor celor mai buni sportivi hunedoreni pentru anul 2016 a avut loc la vineri, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *