Home / Reportaj / Primul târg modern al pădurenilor, la Ghelari (GALERIE FOTO)
IMG_3713

Primul târg modern al pădurenilor, la Ghelari (GALERIE FOTO)

Un proiect cu finanţare elveţiană îşi doreşte să scoată din amorţeală două dintre cele mai frumoase zone ale României: Ţara Haţegului şi Ţinutul Pădurenilor. Doi ani la rând, specialişti în domeniu au încercat să identifice principalele direcţii de acţiune prin care se poate ajunge la un trai mai bun pentru locuitorii acestor zone: încurajarea turismului şi a produselor montane.

2Sala de evenimente a comunei Ghelari a găzduit o ediţie – pilot a „Târgului de promovare turistică şi economică a microregiunii Ţinutul Pădurenilor – Ţara Haţegului”. Aproape fiecare comună din regiunea amintită a avut aici un stand. De la costume populare, ţesături, cusături şi obiecte de îmbrăcăminte până la mezeluri, brânzeturi, dulceţuri şi siropuri, puteai găsi aproape cam tot ce se „fabrică” într-o gospodărie din Ţinutul Pădurenilor, ori din Ţara Haţegului. N-aveau cum să lipsească plăcintele pădureneşti.

Tot la categoria „culinare”, afară se pregăteau, la ceaun, tocană pădurenească de miel, mămăligă şi balmoş.

Multe dintre standuri au fost însoţite şi de pliante de promovare a obiectivelor turistice din fiecare comună în parte.

Pădurenii din satul Feregi – comuna Cerbăl, pe lângă standul din sală, au amenajat lângă intrare şi două mini-ateliere: unul de tâmplărie, celălalt de fierărie. „Putem să vă facem o potcoavă dacă vreţi, nu-i bai. Foiu-i pregătit, cărbunii ard, material este. Vă facem, dacă vreţi, că, oricum, la noi cai nu mai prea îs”, spune, pe un ton care îmbină veselia cu tristeţea, Miron Muntean (Mironu’ lu’ Pipă – la pădureni fiecare persoană este identificată după porecla tatălui, bunicului sau a străbunicului). Pădureanul prezintă apoi mândru câteva unelte din atelierul de tâmplărie: un topor datează din 1909. „Barda lu’ Moşu, fabricată în 1909 în Imperiul Austro – Ungar” scrie citeţ pe coada uneltei (evident, mult mai nouă decât partea-i metalică).

O strategie şi o asociaţie

Târgul de la Ghelari a fost organizat pentru a marca finalul implementării proiectului „Conexiuni culturale pentru dezvoltarea sustenabilă a Microregiunii Ţinutul Pădurenilor – Ţara Haţegului” derulat de Fundaţia „Centrul de Asistenţă Rurală”, în parteneriat cu Institutul Intercultural Timişoara şi KaosPilots Switzerland (proiect finanţat printr-un grant elveţian, prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă).

Dacă primăriile din zonă se mobilizează, pot, fără mari probleme, să ducă manifestarea mai departe.

Târgul este însă doar o mică parte a rezultatelor proiectului amintit. O strategie pentru dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului cultural din zona amintită a fost pusă la punct. Proiectul a mai stimulat şi înfiinţarea unei prime asociaţii de turism în zonă, ai cărei membri fondatori sunt chiar operatorii de turism care activează aici.

Cu gândul la următoarele decenii

„Întreaga idee a proiectului implementat se concentrează pe promovarea valorilor acestui areal – Ţinutul Pădurenilor – Ţara Haţegului, dar, mai cu seamă, pe colaborarea între toţi cei care activează în domeniile turism, dezvoltare rurală, dezvoltare comunitară. Toţi actanţii implicaţi în procesele care duc la creşterea nivelului de trai într-o comunitate sau într-un areal. Am dorit să gândim direcţii de dezvoltare şi să contribuim la promovarea acestei zone”, a declarat Alina Bernecker, directorul Fundaţiei „Centrul de Asistenţă Rurală” din Timişoara, la debutul unei conferinţe ce a avut ca temă bunele practici în dezvoltarea zonelor rurale, derulată tot ieri, tot la Ghelari.

„«Ce se întâmplă când un domn profesor, coordonatorul unui grup de copii care interpretează cântece pădureneşti nu o să mai activeze?». Acest gen de întrebări ne-au frământat în momentul în care am ales să facem acest proiect. Pe de altă parte, este halucinant să vină sute de mii de turişti la Castelul Corvinilor de la Hunedoara şi, la un singur pas lângă castel, în Ţinutul Pădurenilor să nu reuşim să atragem aceşti turişti. Aceasta a fost o altă motivaţie a proiectului. Primele rezultate sunt o asociaţie de turism în care să fie implicaţi toţi actorii din domeniu, un catalog de promovare turistică şi prima strategie cultural-turistică a microregiunii noastre”, a adăugat Paula Enuţ, managerul Grupului de Acţiune Locală Ţinutul Pădurenilor – Ţara Haţegului.

„Cultură, turism, economie – un întreg”

IMG_3661La evenimentele de ieri, de la Ghelari, a participat şi profesorul universitar dr. Radu Rey, un militant important pentru salvarea comunităţilor montane din România. „Proiectele de acest fel sunt extrem de importante pentru că, într-un pustiu în care se face foarte puţin, apare, deodată, o iluminare. Undeva unde mai mulţi oameni s-au străduit, întâi şi-ntâi s-au pus la punct pe ei inşişi, ca să ştie cum şi ce să facă, apoi au pus mâna pe coarnele plugului. Dincolo de discuţii şi discursuri terifiante, dincolo de dorinţe, hai să facem şi treabă. Esenţa problemei a fost capacitatea de coagulare, de a se asocia, pentru a avea un scop bine definit: ideile să se traducă în partea practică, utilă şi cu o gândire sustenabilă. Ce facem să fie şi durabil.

Problematica zonelor montane e de o complexitate extraordinară. Aici, efortul care s-a făcut acum este pentru valorificarea unor resurse latente, nepuse în mişcare. E vorba despre toată bogăţia culturală, turistică şi toată bogăţia produselor agro-alimentare de înaltă calitate, produse curate, fără neam de chimizare în ele.

Îmbinând aceste lucruri, cultură, turism, economie, rezultă un întreg. Când acest întreg se pune în mişcare, lucrurile se schimbă în bine”, a punctat profesorul.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

1

(Galerie foto) Ghelari – Ruda sau când nu îţi pare rău că eşti un ciclist prea romantic

Rămas în pană de subiecte cu drumuri ascunse şi demne de Ţara Minunilor, azi am …