NEWS ALERT:
Home / Timp liber / Hunedoara Minunată / Plimbare la Geoagiu, în pre-sezon estival
Plimbare la Geoagiu

Plimbare la Geoagiu, în pre-sezon estival

Nu mai e mult până când se deschide, oficial, sezonul estival. La cum arată însă prognoza meteo, nu va fi însă, prea curând, vreme bună de baie, nici la Geoagiu, nici în vreo altă parte a judeţului. Asta nu înseamnă că la Geoagiu – Băi se merge doar când sunt peste 28 de grade Celsius în aer. Se poate merge şi în acest sfârşit de săptămână pentru a vedea ce aţi uitat să vizitaţi ori de câte ori v-aţi grăbit spre ştrandul cel nou de aici: băile daco-romane.

Obiectivul poate trece neobservat, cu toate că se află pe partea stângă a străduţei care coboară spre intrarea în ştrandul ştiut de toată lumea. Odată ajuns pe platoul de la capătul străduţei, nu trebuie decât să faci stânga şi să cauţi intrarea. Ultima dată când am fost noi era o poartă metalică simplă, fără vreun panou vizibil de la o distanţă mai mare. Cărarea făcută de turişti te duce spre băile antice şi te poartă apoi minute bune pe lângă bazine, dar te şi coboară, printr-un mini-tunel, spre vechile terme. Locul este foarte important de văzut mai ales dacă eşti hunedorean. E, poate, la fel de important precum cetăţile dacice, Castelul Corvinilor, sau biserica de la Densuş. În plus, este printre puţinele edificii antice de acest fel care nu s-au schimbat aproape deloc.

Loc de tămăduire

Dacii aveau aici un castru. Tot ei se pare că sunt cei care au aflat primii de proprietăţile vindecătoare ale izvoarelor şi au făcut primele amenajări ale băilor. Ocupaţia romană de după 106 a însemnat ridicarea unui castru al Legiunii XIII Gemina şi, aproape sigur, o „modernizare” a locului. Aici a existat o locuire intensă a zonei. Doar aria băilor ocupa o zonă de 90/95 de metri. În 1935, când se lucra la amenajarea actualului ştrand, în dreptul bazinului mic s-au găsit statui reprezentându-i pe Aesculap şi Hygeea. Câteva decenii mai târziu, s-au descoperit şapte plăcuţe votive din aur, una dintre ele conţinând şi o invocaţie referitoare la un anume „Deceballus Lici” (despre care se crede că era, de fapt, liderul comunităţii dacice de aici) prin care acesta le mulţumea zeilor pentru apele vindecătoare ale izvoarelor. Despre situaţia termelor amenajate în Antichitate la Geoagiu – Băi, în Evul Mediu existau două teorii: una care spune că ele au fost părăsite, alta conform căreia ele au fost întreţinute şi transferate de la un proprietar la altul până la 1918. Conform celei de-a doua teorii, termele antice au fost, o vreme, cu întregul domeniu ce-şi avea centrul la Geoagiu (oraşul de astăzi) şi în proprietatea lui Ioan Corvin, fiul lui Matei Corvin, dar şi în cea a lui Radu cel Mare (domnitor al Ţării Româneşti) ca donaţie făcută de regalitatea maghiară.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

Lacul Cinciş – vedere aeriană. Văzut de jos, e mult mai mare.

O raită la Cinciş

„Litoralul” hunedorenilor nu mai seamănă deloc cu cel de acum 20 de ani. Totuşi, asta …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *