NEWS ALERT:
Home / Actualitate / Planurile utopice ale Guvernului pentru mineritul de huilă
main Minieri   898665 (1)

Planurile utopice ale Guvernului pentru mineritul de huilă

Ministerul Energiei avansează idei şi strategii prea frumoase ca să poată fi transpuse în realitate, într-o ţară ca România. Mai mult, acelaşi Minister al Energiei supra-licitează când vine vorba de reducerea gazelor cu efect de seră, fiind pe cale să comită o „crimă” similară cu a Guvernului Tăriceanu, când, neobligată de nimeni, România s-a angajat ca, până în 2018, 35 la sută din energia consumată la noi să fie „energie verde”. Iar asta atât în dauna consumatorilor casnici, dar mai ales în dauna firavei industrii româneşti care mai supravieţuieşte.

Ministrul Energiei a anunţat marţi că a fost finalizat un prim raport privind strategia energetică a României până în 2030. Acesta a fost publicat pe site-ul ministerului. „Am propus elaborarea unei Strategii Energetice la începutul mandatului pentru că avem nevoie cu toții de linii directoare pentru anii care urmează și de predictibilitate în politicile publice. Punerea în dezbatere publică a rapoartelor Strategiei Energetice a fost un exercițiu impresionant pentru o instituție publică de calibrul Ministerului Energiei și faptul că am reușit să implicăm aproape 300 de specialiști în elaborarea Strategiei este deja o performanță notabilă”. Forma finală a strategiei se doreşte a fi stabilită până în septembrie. Documentul deja publicat prevede că, în următorii 14 ani, cărbunele va rămâne o sursă de energie pe care se va conta, însă nu prevede niciun angajament ferm al statului pentru a investi în eficientizarea mineritului şi conformarea minelor de huilă şi a termocentralelor la normele de mediu.

Idei şi… cam atât

În lipsa unui asemenea angajament, promisiunea păstrării minelor de huilă încă 14 ani se bate cap în cap cu o afirmaţie făcută cu două săptămâni în urmă de secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu. Până în 2020, Europa doreşte o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 la sută. Corina Popescu crede însă că România ar putea „reuşi” o diminuare a acestora cu 40 la sută. Iar de aici rezultă o întrebare: „cum? Prin retehnologizarea minelor şi termocentralelor, în care statul nu dă semne că doreşte să bage sute de milioane de euro, sau mai simplu, prin închiderea acestora?”. Şi dac-am fi adresat ministerului această întrebare suntem absolut siguri că n-am fi primit un răspuns clar. Totuşi, ca să nu fim acuzaţi că nouă doar ne place să fim „răi”, redăm mai jos declaraţia Corinei Popescu, în forma în care a fost publicată pe site-ul Ministerului Energiei: „«Activitatea de minerit în România este preponderent dezvoltată în două regiuni: regiunea Văii Jiului cu exploatarea resurselor de huilă și regiunea din zona Gorjului cu exploatare de lignit. Cele două tipuri de exploatări sunt diferite, fiecare cu problemele proprii. Emisiile de metan sunt specifice activității de exploatare din bazinul Văii Jiului. Este clar că la nivel european există o tendință ca reducerea gazelor cu efect de seră să se intensifice. Tot la nivel european avem un target de reducere a emisiilor cu efect de seră de 20% pentru anul 2020, care s-ar putea transforma în 40%. Două sunt motivele pentru care mineritul se află în situația în care este acum: unul este legat de forța de muncă, iar altul de lipsa acută a investițiilor în activitatea de minerit/exploatare. Acesta sunt motivele pentru care cărbunele nu este competitiv», a declarat Secretarul de Stat în Ministerul Energiei.

Doamna Corina Popescu a precizat că se așteaptă ca dezvoltarea tehnologică să vină în susținerea acestui tip de activitate.

«Este clar că presiunea pe acest sector va exista foarte mult, dar aici apare întrebarea: are România nevoie de cărbune? Răspunsul este da, avem nevoie de cărbune. Trebuie să vedem cum reușim să folosim această resursă în așa fel încât să atingem țintele necesare. Cărbunele își va găsi un loc în Strategia Energetică a României. Este un domeniu în care acum se întâmplă ceva dureros, dar prin anumite transformări se poate salva o parte din acesta. Mă aștept ca dezvoltarea tehnologică să vină în susținerea acestui tip de activitate», a conchis Secretarul de Stat Corina Popescu”.

Nu e prima dată când am vrut să fim „mai europeni” decât europenii

Cu 10 ani în urmă, Guvernul s-a angajat ca, până în 2018, 35 la sută din energia consumată în România să provină din „surse regenerabile”. Cu doi ani în urmă s-a atins o „ţintă” de 20 la sută, în timp ce în Germania, Franţa sau Spania, doar 10 – 12 la sută din totalul energiei consumate este „energie verde”. La o factură de 100 de lei, fiecare consumator casnic bagă-n buzunarul „băieţilor deştepţi” 8 lei. Povara este mai mare pentru marii consumatori. De exemplu unităţile din industria metalurgică (atâtea câte au mai rămas) au de plătit anual, fiecare, zeci de milioane de euro pentru „energia verde”. Graficul de creşteri a fost suspendat temporar, în 2014, după ce producători ca ArcelorMittal sau Alro Slatina au ameninţat că pun lacăt afacerii şi trimit toţi oamenii acasă. Însă, se pare, tăvălugul dă semne că s-ar porni, din nou.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

Ambulanta Watermark 7593

Tentativă de sinucidere, la Simeria

O femeie în vârstă de 43 de ani, din Simeria, a vrut, ieri dimineață, să …