Parcul Dendrologic Simeria rămâne în anonimat. Primăria oraşului şi administratorul celui mai frumos arboretum din România nu reuşesc să ajungă la un consens legat de felul în care ar trebui să arate
A trecut aproape un an de când s-a terminat litigiul în instanţă referitor la dreptul de proprietate asupra Parcului Dendrologic de la Simeria, dar mari schimbări în arboretum nu sunt semnalate.
13 ani orice proiect referitor la parcul dendrologic a fost inutil pentru că atât a durat procesul prin care urmaşii foştilor proprietari, familia nobiliară Ocskai, solicitau restituirea lui în natură. În toamna lui 2014, s-a ajuns la o decizie definitivă şi irevocabilă, aşa că administratorii nu se mai puteau folosi de scuza existenţei litigiului.
La finele anului trecut, atât Primăria Simeria, cât şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (proprietarul parcului) anunţau planuri mari. Colaborarea dintre cele două instituţii este însă în impas: Primăria se plânge că cercetătorii nu vor să vină în întâmpinarea publicului larg, iar astfel parcul să devină cu adevărat un obiectiv turistic, în timp ce reprezentanţii ICAS se plâng de lipsa banilor.
Panourile, o problemă mare
„Am dorit şi dorim ca parcul dendrologic să devină obiectiv turistic, dar pentru asta e nevoie de o mai mare deschidere către public. Am început un demers în urma căruia urmau să fie amplasate în parc panouri explicative în dreptul fiecărui arbore care să aibă un conţinut mai accesibil publicului larg. Noi am făcut propuneri, apoi specialiştii Parcului au tot făcut modificări până când mesajele au ajuns să fie, din nou, unele seci şi ştiinţifice. Aici s-au blocat lucrurile. Mai voiam să reamenajăm cu pietriş roşiatic aleile de la intrare. Ne-au mai cerut cei de la parc o maşină de tocat crengi. Şi anul trecut şi anul acesta am prevăzut în bugetul local câte 30.000 de lei pentru parc, dar dacă nu vedem că parcul ar putea să arate aşa cum ne-am dori şi noi, iar astfel să crească şi numărul vizitatorilor, nu putem aloca mai mulţi bani. Am impresia că cei de la parc (reprezentanţii ICAS – n.red.) vor doar să obţină bani de la bugetul local şi să rămână ei cu ale lor, acolo, să facă doar cum doresc dânşii”, declară Emil Rîşteiu, primarul oraşului Simeria. Acesta adaugă că doar dacă se va depăşi impasul actual se va putea trece la faza următoare a planului Primăriei referitor la parc: semnalizarea rutieră şi promovarea intensă a obiectivului.
Impas recunoscut
Şeful staţiunii de cercetare ICAS Simeria, Daniel Pitar, consideră însă că adevărata cauză a impasului nu o reprezintă neapărat conţinutul panourilor informative, ci posibilităţile legale limitate ale Primăriei Simeria de a susţine financiar arboretumul, din moment ce acesta se află în proprietatea altei instituţii. „Există o problemă juridică din cauza căreia Primăria nu se poate implica financiar. Da, ne-am blocat şi la conţinutul panourilor informative, dar acestea, considerăm noi, trebuie să conţină şi informaţii ştiinţifice, nu putem scrie doar poveşti acolo. Suntem de acord cu ideea ca parcul să devină şi obiectiv turistic, însă ar trebui, mai întâi, luate măsuri de protejare a arboretumului de presiunea unui eventual număr mai mare de vizitatori. Nu aş putea spune că suntem în vreun conflict cu Primăria, dar am ajuns într-un impas din care sper să ieşim curând”, declară Daniel Pitar. Acesta mai spune că bugetul anual al ICAS Simeria este de aproximativ 250.000 de lei. Staţiunea de cercetare are nevoie de 500.000 de lei doar pentru refacerea gardului care lipseşte pe o lungime de aproximativ patru kilometri, problemă rămasă încă nerezolvată.
