Home / Comunitate / Special / Pădurencele domină o expoziţie virtuală dedicată Centenarului Marii Uniri
Fată din Răchitova - imagine din 1922. Foto: Romulus Vuia
Fată din Răchitova - imagine din 1922. Foto: Romulus Vuia

Pădurencele domină o expoziţie virtuală dedicată Centenarului Marii Uniri

Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj a lansat ieri o expoziţie virtuală cu fotografii de arhivă intitulată „100 de portrete de ţărani transilvăneni”, eveniment care inaugurează programul de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri susţinut de instituţia amintită. Cea mai mare parte a fotografiilor reprezintă ţărani din judeţul Hunedoara. Femeile din Ţinutul Pădurenilor şi Ţara Haţegului domină seria de imagini.

Mireasă din Poienița Voinii - 1927.  Foto: D. Galloway
Mireasă din Poienița Voinii – 1927.
Foto: D. Galloway

Reprezentanţii Muzeului Etnografic al Transilvaniei (primul muzeu creat în Transilvania după Marea Unire) spun că şi-au dorit să înceapă seria de manifestări cu o astfel de expoziţie pentru că Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, s-a bucurat de o largă participare ţărănească, fapt istiric care deosebeşte Transilvania de celelalte provincii româneşti.
„Expoziția virtuală , eveniment dedicat Centenarului, conține imagini surprinse de către specialiștii etnografi din cadrul muzeului (Romulus Vuia, Luiza Netoliczka, Teodor Onişor) și de către un colaborator englez al acesteia (Denis Galloway). Majoritatea imaginilor, cu câteva excepții, au fost realizate pe clișee de sticlă, în perioada 1910–1939, în diferite zone etnografice transilvănene și în Bucovina”, se arată în prezentarea făcută de Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET).

Nevastă din Lelese - 1922.  Foto: R. Vuia
Nevastă din Lelese – 1922.
Foto: R. Vuia

Parcurgând însă expoziţia virtuală am constatat că mai bine de o treime dintre imagini sunt realizate în judeţul Hunedoara. Specialiştii ne-au lămurit şi de ce: „Romulus Vuia, întemeietorul Muzeului de Etnografie a Transilvaniei, era specializat în Ţara Haţegului şi Ţinutul Pădurenilor. Şi lucrarea de doctorat şi-a făcut-o având ca temă Ţara Haţegului. Primele fotografii etnografice în aceste zone s-au făcut. Pe atunci (1922 – 1923 – n.red.) finanţarea campaniilor de cercetare era mult mai bună. Apoi campaniile au fost mai slab finanţate şi au avut durate mai mici. Aceasta este una dintre cauzele pentru care nu avem atât de multe fotografii (foarte vechi – n.red.) şi din alte zone ale Transilvaniei. De asemenea, imaginile selectate, din punct de vedere artistic şi etnografic au ieşit mult mai bine decât celelalte. Revenind la Ţara Haţegului şi Ţinutul Pădurenilor, noi chiar am început un demers pe care dorim să-l reluăm: identificarea persoanelor din fotografii. Chiar am făcut verificări, în Lunca Cernii de exemplu, şi dorim să le reluăm”, ne-a declarat Tudor Sălăgean, directorul MET.
Femeile domină expoziţia virtuală „deoarece găteala capului – de maxim interes pentru etnografi – era mult mai spectaculoasă și mai diversă, arhiva noastră conține un număr mult mai mare de portrete feminine. În cadrul acestei serii există însă relativ puține portrete de fete, majoritatea imaginilor reprezentând femei căsătorite, de diferite vârste, unele fotografii surprinzând chiar momentul ritual al trecerii de la statutul de fată la cel de nevastă, prin prezentarea mireselor sau a nevestelor proaspăt «îmbrobodite»”, se mai arată în prezentarea făcută de Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Puteţi vizita expoziţia virtuală accesând link-ul de mai jos:

http://www.muzeul-etnografic.ro/ro/albume/foto/privind-istoria-ochi-100-de-portrete-de-tarani-transilvaneni

Despre Ciprian IANCU

Citește și

28001456_895913647255576_1113213939_n

14 februarie – 560 de ani de la înscăunarea lui Matia Corvin

Una dintre cele mai remarcabile personalități medievale, de origine română, Matia Corvin, și-a pus amprenta …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *