NEWS ALERT:
Home / Timp liber / Hunedoara Minunată / O raită la Cinciş
Lacul Cinciş – vedere aeriană. Văzut de jos, e mult mai mare.
Lacul Cinciş – vedere aeriană. Văzut de jos, e mult mai mare.

O raită la Cinciş

„Litoralul” hunedorenilor nu mai seamănă deloc cu cel de acum 20 de ani. Totuşi, asta nu înseamnă că nu mai merită vizitat. Cu bune şi cu rele, lacul Cinciş rămâne un loc „musai” de frecventat măcar într-un week-end de vară, în fiecare an.

Drumul spre Cinciş e prost, spre foarte prost. A fost şi mai prost anul trecut, când vegetaţia îl îngusta la o singură bandă, în multe locuri. Găseşti vechiul motel situat aproape de dig cam la fel cum îl ştiai. Asta nu înseamnă că ar fi în paragină, nicidecum. E un loc numai bun pentru servitul celei de-a doua ceşti de cafea. Dac-ai sărit peste micul dejun, poţi recupera aici, mai ales că, dimineaţa, terasa nu e foarte aglomerată.

Ceva mai încolo e apărută de câţiva ani Pensiunea „Belvedere”. Are o terasă generoasă care dă impresia că e pusă „pe apă”, aşa că locul e de ţinut minte pentru berea de seară, sau cina servită la apus. Priveliştea e splendidă şi de aici, dar şi de sus, din drum (în cazul în care terasa pensiunii amintite e ocupată).

Complexul turistic „Orizont” arată şi el aproape la fel ca-n urmă cu 20 de ani. Aici poţi întreba de cazare, dacă te interesează. Cu 20 de ani în urmă era una dintre cele mai ieftine locaţii cu cazare… Acum, în zonă, în plin sezon, preţurile pleacă de la 70 – 80 de lei şi se duc spre 200, pentru o cameră dublă. Între complexul amintit şi până în zona „Casa Albă” ai mai putea avea şanse să găseşti un loc de pus cortul. În rest, aşa ceva e posibil doar în campingurile din apropierea vechiului complex de agrement al siderurgiştilor. Dacă eşti cuprins de nostalgie, mergi pentru un suc la „Casa Albă”. E absolut la fel ca pe vremuri. Nu mai e deloc ca pe vremuri peninsula de la „Bulbucan”. 100 de corturi în jurul unei terase circulare încăpeau fără probleme aici. Acum sunt înghesuite haotic câteva „vile”.

Alternativă

Să zicem că îţi stabileşti „baza” într-unul dintre cele două camping-uri şi că n-ai de gând să stai toată ziua ascultând muzica (sau manelele) din maşina lăsată cu uşile deschise chiar lângă pătura ta. Te-ai refugia în mijlocul lacului, dar cine rezistă o zi întreagă în apă? Să mai zicem că vrei doar o drumeţie, o baie, un grătar şi, că tot nu poţi dormi de-amiază în camping, ai mai vrea şi altceva decât o plimbare cu „lebăda” pe lac. Ei bine, după ce te-ai copt lângă grătar, ia maşina şi dă o tură în sus pe drum. De la camping în sus mai sunt doar vreo 7 kilometri de drum prost. Din Topliţa încolo deja faimosul drum judeţean care se termină brusc, în pădure, se prezintă destul de bine. Atenţie, mai ales în curbe. S-ar putea să mai apară pe asfalt câte-un bolovan căzut de pe versant. Altfel, zona e spectaculoasă şi destul de răcoroasă. Dacă ţi se face sete, opreşti în dreptul Primăriei din Lunca Cernii. Barul de peste drum e mai mereu deschis. Şi dacă vrei să vezi cu ochii tăi „minunea” unui drum care sfârşeşte la marginea unei păduri, mai ai de mers încă vreo 7 – 8 kilometri. Repet: drumul şi Valea Cernei sunt spectaculoase, mai ales Cheile Cernei, pe care noi n-am apucat încă să mergem, dar o vom face şi-ţi vom povesti şi arăta şi ţie.

Şi nu uita: seara, să te opreşti în dreptul Pensiunii „Belvedere”, să parchezi maşina şi să admiri un apus de soare comparabil cu cel de la mare, doar că ai şi dealuri şi pădure „în cadru”.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

2 Baile antice

Turist în Hunedoara. Un altfel de week-end la Geoagiu – Băi

Mai toată lumea merge la Geoagiu – Băi pentru… băi. Ştrandul din staţiune devine destul …