Marian Medrea, “muzeograful” hunedorean din vârful muntelui

Costume populare vechi, opaiţuri din secolul al XVI-lea, lămpi de mină, dar şi diferite aparate foto de pe “vremea bunicilor” sunt doar câteva obiecte care se pot găsi în colecţia impresionantă de antichităţi a “muzeografului” hunedorean Marian Medrea.

Marian Medrea, un pasionat colecţionar de antichităţi, a reuşit să adune de-a lungul anilor o sumedenie de obiecte antice. În Dealul Mare, sat din comuna Vălişoara, Marian Medrea are o gospodărie ca oricare alta. La prima vedere locuinţa colecţionarului nu se deosebeşte de cele din comună. În fapt, gospodăria lui este un muzeu în devenire.

Colecţie de peste 300 de antichităţi

În urmă cu 13 ani, bărbatul în vârstă de 46 de ani s-a apucat să strângă fel şi fel de obiecte vechi pe care oamenii de afaceri le aruncau sau le duceau peste hotare. De-a lungul anilor, Marian a reuşit să-şi formeze o colecţie impresionantă de antichităţi, formată din aproximativ 350 de obiecte din toate domeniile. “Prin anul 1999 am început această acţiune, când am văzut că ţăranilor şi afaceriştilor nu le păsa de obiectele vechi din zonă, care simbolizau istoria locurilor în care trăim, şi le aruncau. Atunci am început să adun tot ce găseam. Până acum am adunat 365 de obiecte, care mai de care mai valoroase, mai ales din punct de vedere sentimental pentru un localnic mândru că este ardelean. Am adunat costume populare vechi, lămpi de mină, fiare de călcat cu cărbuni, vechi de aproape 200 de ani, opaiţuri din secolul XVI, primele aparate foto din anul 1997, cărţi vechi în limba chirilică, etc.”, a precizat Marian Medrea.

Bani vechi şi cărţi de valoare

Obiectele de etnografie şi “tehnică veche” nu sunt însă singurele adunate în colecţii de către Marian Medrea. Bărbatul se mândreşte cu o colecţie de bani vechi, având toate monezile şi bancnotele eliberate în ţară de pe vremea lui Carol al ll-lea până azi. Marian mai are şi “o grămadă de cărţi vechi” din care se documentează despre tot ce are referire la medicina naturistă, istorie, etnografie şi inginerie. Cel mai de folos îi sunt cele peste 20 de dicţionare pe care le deţine. Cu ajutorul lor traduce denumiri arhaice, sau chiar încearcă să înţeleagă ce spun zecile de documente vechi pe care le are, unele scrise în maghiară, de pe vremurile în care şi ţinutul său era sub stăpânirea austro-ungară. Toată colecţia sa este adunată de la vecini, apropiaţi, prieteni dar a mai şi cumpărat, în limita posibilităţilor.

Obiectele sunt păstrate în cutii speciale

Obiectele pe care colecţionarul le deţine sunt păstrate cu sfinţenie. “Toate antichităţile sunt puse în cutii speciale, de carton, bine acoperite iar metalele sunt puse în garaj. Tot timpul am grijă de ele, le şterg de praf şi le păstrez în locuri ferite de umezeală”, a mai adăugat Marian.

Monograf în devenire

În momentul de faţă colecţionarul lucrează la monografia satului. “Am tot văzut că s-au scos fel şi fel de monografii ale satelor, oraşelor şi chiar a judeţului. Eu acum lucrez la monografia satului şi vreau să o fac cu date exacte să nu apară nici un fel de greşeală. Am documente şi o bază de cunoştinţe foarte bogată despre istoria locurilor”, a mai spus colecţionarul.

Planuri mari de viitor

În limita posibilităţilor, colecţionarul are de gând, pe viitor, să-şi construiască un muzeu în care să-şi expună toate antichităţile pe care le deţine. “Zona în care eu locuiesc este o zonă extraordinar de frumoasă şi vreau să o transform într-o atracţie pentru oamenii din toată ţara. Visul meu cel mai mare este să construiesc un muzeu, în care să expun toată istoria pe care am adunat-o şi toate obiectele vechi reprezentative strămoşilor noştri”, a încheiat Marian Medrea.