Home / Comunitate / Special / Marea Unire, așa cum a fost trăită de hunedoreni – I
Marea Unire

Marea Unire, așa cum a fost trăită de hunedoreni – I

Momentul 1 Decembrie are o semnificație simbolică. Este doar o zi din lunile în care românii au pregăt și înfăptuit unirea Transilvaniei și a Banatului cu România. Istoria oficială evită să vorbească foarte mult despre perioada tulbure de la sfârșitul primei conflagrații mondiale, care a dus la destrămarea marilor imperii și formarea statelor naționale din Europa.

Cu aproape o lună înainte de 1 Decembrie, în judeţul Hunedoara domnea incertitudinea cu privire la viitorul Transilvaniei. Atât maghiarii, cât şi românii se organizau să preia controlul în condiţiile în care practic nu mai existau autorităţi ale statului.

Vremuri tulburi după război

La 30 octombrie 1918, la Budapesta se va constitui Comitetul Naţional Român Central, organizaţie supremă a românilor ardeleni, care după doar trei zile îşi va muta sediul în Arad. Comitatul Hunedoarei în care 82 la sută din populaţie era românească şi doar 12 la sută maghiară va fi repede atins de suflul mişcărilor naţionale din întreg imperiul aflat în curs de destrămare. La 29 octombrie românii din Hunedoara refuzaseră să se prezinte la adunarea generală a comitatului la Deva. În seara zilei de 31 octombrie, prefectul Pogany Béla a fost înştiinţat că la Budapesta a izbucnit revoluţia formându-se guvernul contelui Károly care va deveni primul preşedinte al Republicii Ungaria. La chemarea prefectului are loc mobilizarea ungurilor din Deva şi constituirea Sfatului Naţional Maghiar al comitatului Hunedoara, format din 100 de membri, la care se adaugă Garda cetăţenească a tinerilor unguri. La 3 noiembrie, odată cu înfiinţarea Sfatului Naţional Maghiar al oraşului Deva, apare un apel tipărit care îndeamnă la linişte pentru obţinerea drepturilor românilor, semnat de Petru Groza, Eugen Tatar, Dionisie Ardelean şi Ion Antal. Asemenea apeluri au fost difuzate în toate oraşele comitatului, semnate de lideri ai intelectualităţii româneşti din zonă. La începutul lunii noiembrie au fost formate, în paralel cu structurile maghiare, Consilii şi Gărzi Naţionale româneşti în toate oraşele importante. În 7 noiembrie a fost convocată la Deva o mare adunare a tuturor românilor, organizată de preotul Ioan Dobre la biserica ortodoxă. Pe turnul bisericii a fost pentru prima dată arborat un drapel tricolor, iar lăcaşul de rugăciune, curtea acestuia şi străzile învecinate au fost pline de lume. Adunarea a fost deschisă de preotul Ioan Dobre care în lipsa unei tribune a vorbit cocoţat pe o masă. După acesta au luat cuvântul mai mulţi intelectuali români printre care şi avocaţii Iustin Pop şi Petru Groza. Acesta va face parte şi din cei 43 de membri ai Consiliului Naţional Român al oraşului Deva condus de preotul Ioan Dobre, organizatorul acţiunii.

Revoltele populare cu caracter naţionalist

Cea dintâi măsură a Comitetului Naţional Român a fost înfiinţarea Gărzii Naţionale Române, cuprinzând 120 de persoane sub comanda locotenentului Alexandru Ianculovici, combatant de război în Cataro-Dalmaţia, unde a fost camarad de arme şi prieten cu Iosiv Broz, cunoscut ulterior sub numele de Tito. Deşi avocat, Petru Groza se implică în constituirea Gărzii alături de câţiva ofiţeri din armata austro-ungară. Ca o primă activitate „militară”, Petru Groza a pornit prin satele din jurul Devei, Sântuhalm, Sântandrei, Simeria, Biscaria, Băcia, unde le-a vorbit ţăranilor despre hotărârile Adunării şi despre Unire. De fapt Petru Groza a încercat să evite izbucnirea unor revolte ale românilor care au îmbrăcat o tentă naţionalistă. În mai multe localităţi printre care şi Băiţa, locul naşterii Anei Groza, soţia politicianului, au avut loc revolte populare îndreptate în special împotriva funcţionarilor din administraţia maghiară şi a ungurilor înstăriţi. Cei mai mulţi maghiari din zonă au reuşit să scape de furia oamenilor şi să se refugieze în locuri mai liniştite la rude sau în Deva sub protecţia autorităţilor. În acele zile tulburi, Sfatul maghiar s-a adresat Consiliului Naţional Român cu propunerea de a forma o gardă comună în vederea păstrării ordinii în comitat. Propunerea a fost respinsă. În aceste condiţii, în 13 noiembrie Sfatul Naţional Maghiar al comitatului Hunedoara s-a declarat pentru republică. Patru zile mai târziu, în faţa primăriei a avut loc o adunare cetăţenească menită să salute Republica Maghiară. Printre vorbitori s-au numărat mai mulţi intelectuali maghiari, dar şi Petru Groza care a ţinut un discurs în limba română adresându-se mulţimii cu îndemnul la păstrarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile în care de o bună bucată de vreme nu mai existau nici jandarmi, nici poliţie.

Românii joacă pe cartea naţionalismului

Mesajele Consiliului Naţional al Comitatului Hunedoarei capătă o tentă naţionalistă, ţinând cont de faptul că majoritatea membrilor sunt reprezentanţi ai Partidului Naţional Român, doar şase dintre ei făcând parte din Partidul Social-Democrat. De cealaltă parte, maghiarii se dovedesc mult mai sensibili la problemele sociale şi ştiu să le împletească mult mai bine cu cele naţionale. La opt noiembrie, la cafeneaua „Crucea Albă”, comerciantul Gombo Ivan a vorbit despre revoluţie şi socialism. Tot el a editat un ziar, „A mi szavunk” (Vocea noastră), sub conducerea medicului veterinar Hoffer Nandor, din care vor apărea patru numere. Hoffer redactează o proclamaţie prin care a îndemnat populaţia să nu asculte de conducătorii români, ci doar de socialişti. La Petroşani, preotul unitarian editează câteva numere din publicaţia „Zsilvőlgyi Szocsaliszta Kőztársaság” (Republica Socialistă Valea Jiului). Situaţia e încă una confuză, iar populaţia oscilează între mesajele naţionaliste şi cele socialiste. La 10 noiembrie ziarul local „Hunyadvármegye” aduce unele precizări: cel puţin în prima ei săptămână „revoluţia” hunedoreană nu a avut nici caracter socialist, nici naţional, ci a fost o răbufnire a nemulţumirilor faţă de conduita autorităţilor, a moşierilor, a bogătaşilor şi a speculanţilor pe fondul absenţei organelor de menţinere a ordinii publice. Tocmai episodul provocat de aceste nemulţumiri, care par totuşi mai degrabă sociale sau economice, îl va determina mult mai târziu pe participantul direct Petru Groza să considere că schimbarea fusese una socială, deturnată apoi de Partidul Naţional al Românilor către scopuri exclusiv naţionale. (continuarea în ziarul de mâine)

Despre Alexandru AVRAM

Citește și

155155_sfanta_maria-adormirea-maicii

Tradiții și Obiceiuri de ”Sfânta Maria”

Adormirea Maicii Domnului, considerată una dintre cele mai importante sărbători închinate „celei mai cinstite decât …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *