Home / Actualitate / Mansarda cu plafon de carton a costat peste 80.000 de euro. Primăria Devei publică date despre cum s-a făcut lucrarea la Căminul REMPES, rămas recent fără o jumătate de acoperiş
Jumătate dintre locuinţele sociale aflate la mansarda căminului REMPES au rămas, practic, fără acoperiş dar şi fără plafon, în urma unor rafale de vânt ceva mai puternice.
Jumătate dintre locuinţele sociale aflate la mansarda căminului REMPES au rămas, practic, fără acoperiş dar şi fără plafon, în urma unor rafale de vânt ceva mai puternice.

Mansarda cu plafon de carton a costat peste 80.000 de euro. Primăria Devei publică date despre cum s-a făcut lucrarea la Căminul REMPES, rămas recent fără o jumătate de acoperiş

Pe 17 august anul acesta, o furtună destul de puternică a lăsat fără acoperiş o jumătate din căminul REMPES din zona străzilor 1 Mai – T. Maiorescu. Câteva zile mai târziu, viceprimarul Devei, Răzvan Mareş, dezvăluia că ultimul nivel al căminului avea un plafon format „doar din laţuri şi gips carton”, fără să deţină însă mai multe date, pe motiv că lucrarea fusese făcută cu mai mulţi ani în urmă.

„Glasul Hunedoarei” a formulat întrebări către Primăria Deva şi a primit răspunsuri. Conform datelor furnizate de Primărie, lucrarea de mansardare a căminului REMPES s-a făcut în perioada septembrie 2002 – iulie 2004 şi a fost executată de către societatea Impo Prod Construcţii SRL, în baza unui proiect întocmit de SC IPH SA. Nu a fost vorba despre vreo licitaţie, ci despre o selecţie de oferte. Direcţia Tehnică a căutat proiectul tehnic de atunci şi spune că acesta prevedea că „peste mansardă se va prevedea un tavan uşor, din material lemnos: grinzi rezemate pe pereţii transversali, tavan din gips carton suspendat de grinzi, termoizolaţie din saltele de vată minerală între grinzi”. Tot Direcţia Tehnică a Primăriei Deva mai arată că în proiect se prevedea clar că podul mansardei (implicit al imobilului) urma să fie necirculabil. Totuşi, aici unii locatari obişnuiau să-şi depoziteze lucruri. Nu au respectat proiectul acei locatari. În acelaşi timp însă, la patru zile după dezastrul de pe 17 august, vata minerală dintre grinzi era greu de zărit pe undeva. Noi am văzut doar o grămadă pe holul jumătăţii afectate de la ultimul etaj.

Primăria a dat, Primăria a aprobat, Primăria dă iarăşi

Proiectul propus de IPH a fost acceptat de Primăria Deva şi finanţat spre realizare. A costat 261.966 de lei, în 2002. La un curs leu-euro mediu din 2002 de 3,1 lei, asta înseamnă aproape 84.000 de euro. La cursul de astăzi, suma transformată în lei este de 378.000 de lei. Menţionăm că este vorba despre costurile întregii mansarde (ziduri adăugate, instalaţii electrice, instalaţii sanitare, ferestre etc…). Am întrebat Primăria Devei şi cât a costat efectiv doar plafonul din gips – carton şi laţuri de lemn, peste care exista şi o folie de plastic, dar ni s-a răspuns că acest lucru nu a fost „detaliat” în devize.
Reprezentanţii Primăriei recunosc însă faptul că garanţia acordată de constructor pentru lucrare, inclusiv pentru plafon şi acoperiş, a fost de 12 luni (de două ori mai mică decât cea acordată pentru un telefon mobil şi de trei ori mai scurtă decât cea acordată pentru un autoturism care circulă pe „minunatele” drumuri ale patriei).
Acum, reparaţiile mansardei vor costa de aproape două ori mai mult decât toată construcţia în sine. Consiliul Local a alocat aproape 700.000 de lei pentru refacerea acoperişului clădirii amintite, dar şi pentru alte reparaţii necesare în urma inundării nivelurilor 4 şi 3 ale acesteia.

Citeşte şi:

Dezastrul de la căminul REMPES. Blocul social al Primăriei Deva avea un „plafon” format doar din laţuri, plastic şi gips-carton (GALERIE FOTO)

Despre Ciprian IANCU

Citește și

Ornamente de Craciun 3717

Primăria Deva instalează ornamentele de iarnă. Circulație rutieră închisă temporar pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, din Deva

Primăria Municipiului Deva aduce la cunoștința cetățenilor că sâmbătă, 25 noiembrie 2017, între orele 9.00 …