NEWS ALERT:
Home / Actualitate / Kilometrii de autostradă ai lui Răzvan Cuc au intrat la apă: în loc de 90, sunt doar 15,4. CNAIR dă explicaţii pentru promisiunile neonorate şi nerealiste ale fostului ministru al Transporturilor pentru 2017
CNAIR reclamă grave deficienţe de construcţie pe lotul 3 de pe autostrada Lugoj – Deva (sursa foto – DRDP Timişoara)
CNAIR reclamă grave deficienţe de construcţie pe lotul 3 de pe autostrada Lugoj – Deva (sursa foto – DRDP Timişoara)

Kilometrii de autostradă ai lui Răzvan Cuc au intrat la apă: în loc de 90, sunt doar 15,4. CNAIR dă explicaţii pentru promisiunile neonorate şi nerealiste ale fostului ministru al Transporturilor pentru 2017

„Anul acesta vom inaugura aproximativ 90 de kilometri de autostradă”, spunea fostul ministru al transporturilor Răzvan Cuc, în ianuarie – februarie 2017. În decembrie 2017 avem doar 15,4 kilometri noi de autostradă, şi aceia anunţaţi iniţial pentru deschidere la finele lui 2016. Acum Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere enunţă motivele pentru care promisiunile lui Cuc n-au putut fi onorate. Din comunicatele emise de CNAIR la finele săptămânii trecute reiese destul de clar că acestea erau, de fapt, total nerealiste.

Promisiunile lui Răzvan Cuc de la începutul anului care se încheie au fost făcute pe fondul unei presiuni de imagine politică: după ce, 2016 a fost anul în care România nu a inaugurat niciun kilometru de autostradă, 2017 ar fi trebuit să fie unul al „recuperărilor”. Răzvan Cuc susţinea, sus şi tare, că în 2017 vom avea gata loturile 3 şi 4 de pe autostrada Lugoj – Deva, dar şi loturile 3 şi 4 de pe autostrada Sebeş – Turda. „La început de an, CNAIR cere estimări de la constructorii aflaţi pe şantiere. Estimările lor arătau că am avea gata chiar 130 de kilometri de autostradă, în 2017, dar i-am mai temperat noi, pentru că erau şi probleme de autorizări, dar şi schimbări legislative”, ne-a mărturisit un responsabil din cadrul companiei care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Cei 15,4 kilometri inauguraţi în prima pare a anului, pe Lotul 2 din autostrada Lugoj –Deva, între Traian Vuia şi Margina fuseseră, iniţial „planificaţi” pentru finele lui 2016. O serie de neconformităţi constatate de CNAIR şi intrarea în vigoare a unei hotărâri de guvern prin care darea în exploatare a construcţiilor este posibilă doar după recepţia de la finalizarea totală lucrărilor au făcut ca momentul să fie amânat până în 6 martie 2017.

CNAIR spune că „legislația a fost modificată anul acesta tocmai pentru a nu se mai ajunge în situații precum cea de pe lotul 3 al Autostrăzii Orăștie-Sibiu, care a fost închis la scurt timp după darea în exploatare, din cauza unor deficiențe grave de calitate care au dus la apariția unor fenomene severe de instabilitate.  Modificările legislative vin inclusiv în sprijinul deciziei din acest an a CNAIR SA, de a pune accent pe respectarea calității lucrărilor executate și nu pe numărul de kilometri construiți”. De fapt, de prin aprilie – mai 2017 şi ex-ministrul Răzvan Cuc începuse să nu mai vorbească foarte mult despre kilometri construiţi şi să se refere mai des la calitatea lucrărilor.

Pe lotul 3, constructorul şi-a făcut de cap

 Pe lotul 3 de pe autostrada Lugoj – Deva, în 2017, lucrările au cam bătut pasul pe loc. Progresul fizic este doar cu 7 procente faţă de cel din decembrie 2016. CNAIR spune că, aici, constructorul a gafat, în 2016, când, pe motiv că  doreşte să „optimizeze” un viaduct, făcându-l mai scurt decât era prevăzut în studiul de fezabilitate, rampa construită în acest scop a alunecat şi a fost nevoie ca ea, până la urmă, să fie demolată. Nu există nici acum o altă propunere de soluţie tehnică avansată de constructor pentru această problemă. Într-o altă zonă a aceluiaşi lot, în vara acestui an, o echipă de control a CNAIR a constatat probleme mari de stabilitate a terenului „provocate de precaritatea soluţiiilor tehnice şi a calităţii scăzute a lucrărilor, cauze care au dus la apariţia unor fisuri şi crăpături în asfalt, chiar în condiţiile în care, pe acel sector de drum nu exista trafic rutier”, după cum se arată într-un comunicat al companiei. Tot pe lotul 3, CNAIR mai reclamă şanţuri incorect executate din cauza cărora apa s-a infiltrat în corpul autostrăzii „ceea ce a provocat noi probleme de stabilitate a terasamentelor”.

Pe lotul 4, tot liliecii au fost de vină

Porţiunea de autostradă dintre Ilia şi Şoimuş (Lotul 4), nu este gata în 2017, spune CNAIR, din cauza “peşterii cu lilieci”. “Doar după relocarea liliecilor din această peșteră, în luna august 2017, constructorul a putut să reia lucrările. Problema peșterii cu lilieci de la Șoimuș  bloca lucrările încă din anul 2014, dar a putut fi soluționată datorită noii strategii de abordare a proiectelor, adoptată de CNAIR SA anul acesta”.

Poduri alunecoase şi porţiuni instabile, pe autostrada spre Cluj

Asfaltul de pe podurile lotului 3 Sebeş – Turda a fost prea alunecos, aşa că inaugurarea porţiunii a fost amânată pentru începutul lui 2018 (sursa foto: Asociaţia Pro Infrastructură)
Asfaltul de pe podurile lotului 3 Sebeş – Turda a fost prea alunecos, aşa că inaugurarea porţiunii a fost amânată pentru începutul lui 2018 (sursa foto: Asociaţia Pro Infrastructură)

Lotul 3 al autostrăzii Sebeş – Turda nu poate fi folosit încă din cauză că firma italiană care-l construieşte nu şi-a respectat propriul proiect tehnic când a venit vorba de realizarea căilor de rulare pe poduri. „Un alt element care a făcut imposibilă recepția lucrărilor este reprezentat de existența unor zone cu exces de bitum. Aceste zone sunt foarte periculoase, în special pe timp de ploaie și în perioada iernii deoarece nu asigură aderența minimă a pneurilor la suprafața de rulare, ceea ce poate duce la accidente cu deznodământ tragic”, spune CNAIR. Nici iluminatul pe poduri nu este aşa cum era prevăzut în proiect: în loc de led-uri cu teledetecţie, „sunt montate lămpi cu sodiu și fără telegestiune, al căror consum dublează practic factura la energia electrică”.

Pe Lotul 4 al autostrăzii spre Cluj – Napoca, nu este încă rezolvată problema unei alunecări de teren. „Despre fenomenele de instabilitate a terenului din acea zonă, constructorul și proiectantul acestuia, aveau deplină cunoștință, din datele oferite de Studiul de Fezabilitate. Antreprenorul nu a ținut cont însă de aceste date în momentul în care a aplicat soluții tehnice diferite de cele prevăzute în Studiul de Fezabilitate”, se arată în comunicatul CNAIR.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

Untitled1

Mişule, noi te dorim, că ca tine nu găsim!

Chiar dacă este deja o expresie uzată, vorba cu bârna din ochiul propriu şi paiul …