glasul-hd.ro Web analytics

Actualitate

Justiția primește o lovitură mortală! PSD-ALDE, amendamente incredibile la Codul Penal și cel de Procedură Penală

PSD și ALDE, dar și UDMR și PNL într-o mai mică măsură au depus o serie de amendamente la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, folosind ca pretext transpunerea unei directive a UE. Amendamentele par să fie gândite cu dedicație pentru salvarea unor categorii anume de inculpați, altele limitează drastic mijloacele de probă, iar unele reprezintă intimidări evidente la adresa anchetatorilor. Astfel, dacă amendamentele depuse de PSD și ALDE vor fi adoptate, corupții nu vor mai putea fi arestați preventiv, dosarele penale deschise de procurori vor fi secretizate, iar informațiile suplimentare, descoperite în urma perchezițiilor informatice, altele decât cele pentru care există mandat, nu vor putea fi folosite și vor trebui șterse. Procurorii DNA spun că modificările vor avea „efecte devastatoare”!  

Membrii Comisiei speciale conduse de social-democratul Florin Iordache vor începe lunea viitoare să dezbată propunerile de modificare formulate de parlamentari la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Sub pretextul transpunerii unei directive a Parlamentului European, aleșii PSD, ALDE și UDMR, dar și cei ai PNL, au propus o serie de amendamente de natură să afecteze grav activitatea procurorilor și dreptul la informare. Începând cu secretizarea dosarelor și eliminarea arestului preventiv pentru cei implicați în dosare de corupție. „Glasul Hunedoarei” vă prezintă, în continuare, o parte din amendamentele propuse de parlamentarii puterii, dar și punctul de vedere al procurorilor DNA, privind fiecare punct.

Amendament PSD-ALDE. Procurorii nu vor putea folosi toate informațiile

La articolul 168, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151), cu următorul cuprins: „Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte”, se arată în amendamentul depus de PSD-ALDE. Procurorii spun că: „Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător”.

Amendament PSD-ALDE. Suspectii de corupție nu mai pot fi arestați preventiv

La articolul 223, alineatul (2), privind persoanele care vor fi arestate preventiv, se modifică şi nu va mai cuprinde următoarele infracțiuni: spălarea de bani, evaziune fiscală, infracțiunile de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică. Astfel, toți cei care vor săvârși aceste infracțiuni nu vor mai putea fi arestați preventiv. Infracțiunile de corupție sunt cel mai des întâlnite între politicieni. „Prin modificarea art. 223 alin. 2 Cod procedură penală  nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate”, spun procurorii.

Amendament PSD-ALDE. Procurorii, obligați să anunțe imediat suspecții

Art. 307 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 307 – Aducerea la cunoștință a calității de suspect (1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoștință a calității de suspect. (2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) și persoana față de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi față de aceasta după aflarea identității persoanei.”„Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant”, susțin anchetatorii.

Amendament PSD- ALDE. Adio, înregistrări făcute de martori

La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. Practic, dacă cineva este martor la o infracțiune și înregistrează totul, înregistrarea nu va putea fi folosită de procurori. „Modificarea art. 139 Cod procedură penală va duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a  înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor”, spun reprezentanții DNA.

Amendament PSD-ALDE. Procurorii nu mai au acces rapid la informații

Art. 267, alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în scopul comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, în condiţiile legii. Este interzis organelor administrației de stat să furnizeze date și informații din bazele electronice de date la care părțile, experții parte sau avocații părților nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalității de arme.” Spre exemplu, ANAF nu mai poate comunica informații procurorilor într-un dosar de evaziune fiscală, până nu asigură accesul inculpatului acuzat în baza de date a fiscului. „Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite”, precizează procurorii.

Amendament PSD- ALDE. Șase luni și ai scăpat de redeschiderea dosarului

La art. 335, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată că au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea ulterior, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoștință de apariția faptei sau împrejurării noi, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispozițiile art. 317 se aplică în mod corespunzător. Redeschiderea este supusă confirmării, potrivit alin. (4).” „Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală”, susțin procurorii.

Amendament ALDE-PSD. Presa, redusă la tăcere

Cel mai controversat dintre aceste amendamente interzice orice comunicare publică referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată în camera preliminară. „În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale”. Procurorii susțin că introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracțiuni și dreptul publicului de a avea acces la informații de interes public. „Aceste reglementări contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Rezoluţiei  nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligația statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate și mass-mediei la informații de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc. reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice.”

Loading...