NEWS ALERT:
Home / Comunitate / Istoria cum nu e scrisă în manuale. Ion Budai Deleanu, cărturarul uitat al Hunedoarei
21362698_814046055442336_1532461743_n

Istoria cum nu e scrisă în manuale. Ion Budai Deleanu, cărturarul uitat al Hunedoarei

Reprezentanții Școlii Ardelene au fost pe nedrept marginalizați în istoria oficială a României din cauza apartenenței lor la Biserica Greco-Catolică, interzisă în perioada comunistă și oarecum tolerată după 1989. Unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai acestui curent de emancipare culturală și socială a românilor din Transilvania a fost hunedoreanul Ion Budai Deleanu, născut nu departe de Orăștie, în satul Cigmău.

Unul dintre corifeii Școlii Ardelene a fost Ion Budai Deleanu, cunoscut publicului doar prin una dintre operele sala „Țiganiada”.

Personalitate istorică cum puține a avut Hunedoara

Ion Budai Deleanu a fost un luptător pentru drepturile și emanciparea culturală a românilor din Transilvania. A activat, ca aproape toți intelectualii acelor vremuri, în mai multe domenii. A fost scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist. Dar, înainte de toate, a fost un reprezentant de marcă al Școlii Ardelene.
Ion Budai Deleanu s-a născut la 6 ianuarie 1760 în satul Cigmău, actualmente aparținător de orașul Geoagiu. A fost primul dintre cei zece copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai. Între 1780 și 1856, în Cigmău, sunt cunoscuți cinci preoți cu numele de Budai. Prima școală din Cigmău a fost deschisă în anul 1849 în casa învățătorului Petru Budai. Crucile din cimitirul satului păstrează și acum amintirea familiei Budai, numeroase monumente funerare având inscripționat acest nume sau cele derivate din acesta, „Buda”. Ion Budai Deleanu a făcut studii elementare în Cigmău, după care a urmat seminarul greco-catolic la Blaj și apoi Facultatea de Filozofie din Viena. Ca bursier al Colegiului „Sfânta Barbara”, trece la Facultatea de Teologie. Obține titlul de doctor în filosofie. În acest timp petrecut la Viena, își aprofundează cultura umanistă studiind limbile latină, franceză, germană și italiană. În timpul studiilor proiectează întocmirea unui lexicon în 10 volume, pentru care culege materiale documentare. Tot la Viena cunoaște alți corifei ai culturii române din Transilvania, Samuil Micu, Petru Maior și Gheorghe Șincai, împreună cu care avea să pună bazele Școlii Ardelene. Întors de la Viena, Ion Budai  Deleanu a devenit pentru scurt timp „prefect de studii” la Seminarul Greco Catolic de la Blaj unde, nu se știe din ce cauză, a intrat în conflict cu episcopul Ioan Bob și a renunțat la hirotonisirea ca preot. În urma acestui conflict, a plecat departe de locurile natale, în Liov (actualmente în Ucraina, atunci capitala Galiției, parte a Imperiului Austriac din care făcea parte și Transilvania). La noul său domiciliu obține, prin concurs, postul de secretar juridic al Tribunalului provincial. În anul 1796 este avansat judecător la Curtea de Apel, funcție pe care o va deține tot restul vieții. Elaborează numeroase lucrări, cele mai multe rămase însă în manuscris și publicate – doar în parte – mult după moartea sa. Îl preocupă domenii variate: drept, pedagogie, istorie, etnografie, lingvistică și literatură. La scrierile originale se adaugă traduceri de opere legislative și literare. Se stinge din viață în 24 august 1820, la Liov.

Școala Ardeleană, un „monument” de mândrie națională

Un moment crucial în istoria românilor din Transilvania îl constituie Școala Ardeleană, un curent dezvoltat în contextul Iluminismului european sub patronajul Bisericii Greco–Catolice. Reprezentanții Școlii Ardelene au susținut teza conform căreia românii sunt descendenții coloniștilor romani din Dacia. De asemenea, mișcarea culturală a românilor din Transilvania a avut o influență și asupra celor de peste munți, prin introducerea grafiei latine în limba română în locul scrierii chirilice și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, „Lexiconul de la Buda”. Cel mai important document elaborat de corifeii Școlii Ardelene este „Supplex Libellus Valachorum”, în anul 1792, prin care românii transilvăneni îi cereau împăratului Leopold al II-lea recunoașterea națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat al Transilvaniei. Principalele centre culturale în care s-au manifestat reprezentanții Școlii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș, Orăștie și Năsăud. Printre corifeii mișcării spirituale a românilor din Transilvania se numără, alături de Ion Budai Deleanu, Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai.

O parte din opera lui Ion Budai Deleanu, care a văzut lumina tiparului

Opere literare: „Țiganiada” sau „Tabăra țiganilor”; „Trei Viteji” –  poem satiric.

Lucrări lingvistice: „Temeiurile gramaticii românești”; „Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii românești”; „Teoria ortografiei românești cu litere latinești”; „Fundamenta grammatices linguae romanicae seu ita dictae valachicae”; „Lexicon românesc-nemțesc și nemțesc-românesc”.

Scrieri istorice:
„De originibus populorum Transylvaniae”; „De unione trium nationum Transylvaniae”; „Kurzgefasste Bemerkungen über Bukovina” (publicată, în traducere românească, cu titlul „Scurte observații asupra Bucovinei”); „Hungaros ita describerem; „Hungari vi armorum Transylvaniam non occuparunt”.

Tratate juridice: „Rândueala judecătorească de obște”; „Pravila de obște asupra faptelor rele și pedepsirea lor”;  „Carte de pravilă ce cuprinde legile asupra faptelor rele”; „Codul penal”; „Codul civil”.

Manual de pedagogie: „Carte trebuincioasă pentru dascălii școalelor de jos”.

Despre Ştefan CIOCAN

Citește și

blamat

De blamat 19.10.2017

Gheorghe Ile – primarul municipiului Vulcan, Pentru că s-a amestecat nepermis în viaţa organizaţiei PSD …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *