NEWS ALERT:
Home / Actualitate / Hunedoara are o economie de 10 ori mai slabă decât în 1985. Fapt reconfirmat şi de statistici: Hunedoara a rămas în urma judeţului Alba şi nici nu mai are vreo şansă de a-l prinde din urmă
Coloşii industriei hunedorene au fost dezvoltaţi în 100 de ani şi puşi la pământ şi măcinaţi în doar 10, fără să fie adus mai nimic în locul lor. Rezultatele se simt în buzunarul fiecărui hunedorean de rând şi se vor mai resimţi mulţi ani.
Coloşii industriei hunedorene au fost dezvoltaţi în 100 de ani şi puşi la pământ şi măcinaţi în doar 10, fără să fie adus mai nimic în locul lor. Rezultatele se simt în buzunarul fiecărui hunedorean de rând şi se vor mai resimţi mulţi ani.

Hunedoara are o economie de 10 ori mai slabă decât în 1985. Fapt reconfirmat şi de statistici: Hunedoara a rămas în urma judeţului Alba şi nici nu mai are vreo şansă de a-l prinde din urmă

Statisticile Comisiei Naţionale de Prognoză, date publicităţii la finele acestui an, arată clar că Alba, un judeţ „desprins” în mare parte, în anii 60, din vechea regiune a Hunedoarei are un trend economic spectaculos, în timp ce judeţul nostru, în cel mai optimist scenariu, va bate pasul pe loc. Adică se va menţine la un nivel de aproape 10 ori mai redus decât cel pe care-l avea în 1985 – 1986.

Cele două judeţe fac parte din două regiuni de dezvoltare diferite. Deşi este cuprins în Regiunea Vest, unde, în 2016 se înregistrează o creştere a PIB-ului, în medie, de 5,2 la sută (similată cu cea a Regiunii Centru şi cu 0,1 la sută mai mică decât cea a Bucureştiului), judeţul Hunedoara se numără şi anul acesta printre „codaşele” Transilvaniei în ce priveşte mai mulţi indicatori economici. Comparaţia cea mai facilă şi, poate, cea mai relevantă, poate fi făcută între Hunedoara şi Alba. Rezultatele sunt de-a dreptul şocante, dacă luăm în considerare faptul că, la mijlocul anilor ’80, Hunedoara „livra” 11,1 la sută din întregul Produs Intern Brut al României (clasându-se pe locul 2 în topul naţional, la o diferenţă de doar 0,1 la sută faţă de Bucureşti), iar judeţul Alba avea pe-atunci doar vreo 17 de ani de existenţă ca entitate administrativ-teritorială distinctă. În 2016, Hunedoara a mai „livrat”, doar 1,6 la sută din PIB-ul ţării. În judeţul nostru, industria extractivă şi cea metalurgică mai sunt reprezentate doar simbolic, faţă de anvergura pe care o aveau în anii ’80. În Alba, deşi nu există încă industrie care să livreze produse cu valoare adăugată foarte mare, atragerea a numeroşi investitori (vezi cazul Sebeşului) într-un interval de doar 10 – 15 ani, a făcut ca judeţul vecin să renască, din punct de vedere economic.

Depăşiţi la toate capitolele

Conform „Proiecţiei principalilor indicatori economico-sociali în profit teritorial până în 2019”, întocmită de Comisia Naţională de Prognoză, judeţul Hunedoara va avea o evoluţie economică relativ pozitivă, însă cifrele şi procentajele judeţului Alba vor fi mult mai bune. Diferenţele se înregistrează statistic încă din 2015, an în care Hunedoara a avut un PIB de 11.585 (milioane lei, preţuri curente) la un număr mediu de salariaţi de 106.000, iar Alba reuşea un PIB de 11.751 (milioane lei, preţuri curente) la un număr de salariaţi cu 25.000 mai mic. Aşa se face că, în 2015, în Hunedoara PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 6.495 de euro, în timp ce în Alba s-a ridicat la 7.896 euro. Diferenţa se menţine cam aceeaşi şi-n 2016 (6919 – Hunedoara, 8428 – Alba) şi va fi cam la fel şi-n 2019 (8.852 – Hunedoara, 10.618 – Alba), conform documentului prezentat de Comisia Naţională de Prognoze.

Vecinii de la limita de vest a judeţului Hunedoara ne depăşesc şi în ce priveşte salariile, situaţie care, de asemenea, va rămâne neschimbată cel puţin până în 2019. În 2016, în Hunedoara, salariul mediu net a fost de 1.680 de lei, iar în Alba acesta s-a situat la 1.753 de lei. Comisia Naţională de Prognoze estimează că, în 2019, salariul mediu net din Hunedoara va fi de 1.974 de lei, iar cel din Alba va fi cu 100 de lei mai mare.

O comparaţie între Hunedoara şi Timiş arată decalaje şi mai mari (PIB pe cap de locuitor cu aproape 50 la sută mai mare în Timiş şi salariu mediu net la fel).

Nici pe jumătate cât un cetăţean european

Pornindu-se de la PIB-ul pe cap de locuitor ajustat cu paritatea puterii de cumpărare (un indice calculat de Eurostat după o formulă mai complexă) se poate estima puterea de cumpărare din fiecare regiune a Uniunii Europene. Calculele făcute de noi arată că PIB-ul hunedorean de 6.495 de euro, înregistrat în 2016, corelat cu preţurile practicate în România, ar însemna o valoare de aproximativ 13.000 de euro (aplicându-se un coeficient ajustat la puterea de cumpărare stabilit la 203 la sută, pentru România, de către Eurostat). Valoarea nu reprezintă nici măcar jumătate din media Uniunii Europene, situată la 28.900 de euro, în 2015.

Judeţele fruntaşe

Municipiul Bucureşti se menţine în fruntea clasamentului în ce priveşte Produsul Intern Brut per capita (22.393/locuitor). Locul secund este ocupat, la mare distanţă, de Constanţa (11.958), Timiş (11.292) şi Cluj (10.972). Singurul judeţ din ţară care, anul acesta, mai depăşeşte „limita” de 10.000 de euro/locuitor este Ilfovul, cu 10.472 euro.

În unităţile administrative amintite, anul acesta, salariile medii nete sunt cuprinse între 2.986 lei (în cazul Bucureştiului) şi 2.241 lei (în cazul Clujului).

Despre Ciprian IANCU

Citește și

SONY DSC

PNL Hunedoara se decimează. Arion nu-şi mai dă demisia, iar Florin Roman îi arată uşa. După Bejinariu, pleacă şi Nicuşor Ştefan. Ex-pedeliştii rămaşi încearcă o mişcare de rezistenţă.

Viorel Arion, liderul organizaţiei municipale din Hunedoara a PNL, a decis să nu-şi mai înainteze …