Home / Actualitate / Glasul Hunedoarei – 2.000 de ediții
Claudiu Sav

Glasul Hunedoarei – 2.000 de ediții

Am scris, am șters, am scris din nou. O ipostază cu care orice ziarist se confruntă de sute, poate mii de ori, înainte de a lăsa un text „bun de tipar”.  De regulă, fiindcă vrei să găsești cuvintele cele mai potrivite. Sau pentru că vrei să fii cât mai explicit, deși ești restrâns de anumite convenții. De tot felul. Cert e că, la finalul zilei, „produsul” trebuie să fie livrat. Ce sentiment frumos să știi că textul scris, uneori seara târziu, va fi citit în ziua următoare de fel și fel de ochi, care mai de care mai curioși.

Ce-ai așternut în pagină poate stârni zâmbete, poate încreți sau descreți frunți, poate isca rumoare, poate indigna, poate contraria. Cuvintele tale pot deschide sute de universuri. În fel și fel de nuanțe. Ce e important cu adevărat?! Ca ceea ce scrii, ceea ce așezi în pagină, ceea ce transmiți, să fie scris cu sinceritate, sub umbrela adevărului. Asta am făcut în toți anii petrecuți în redacția ziarului. Am dat glas, sub orice formă, lucrurilor așa cum trebuiau ele să fie văzute.

Am furat, și-am furat chiar mult. Dar, din fericire, n-am cum să fiu condamnat. Am furat meserie de la toți colegii cu care am împărțit sute de pachete de țigări, cești de cafea și pahare de vorbă și gânduri. Am furat, am adăugat, am cugetat, am șters, am revenit, am corectat, am printat. Totul, alături de un grup de oameni extraordinar. Iar faptul că ziarul atinge 2.000 de numere întro perioadă în care „printul” pierde teren în lupta cu Internetul, stă mărturie acestui lucru. Nu e deloc puțin lucru!

Ziarul a crescut voinicește în ultimii ani și pot să afirm, cu tărie și încredere, că e numărul unu, într-un județ în care numărul publicațiilor de tot felul rivalizează cu județele mult mai mari și mai bogate ale țării. Care-i rețeta?! Cam tot ce e înşirat mai sus, la care se mai adaugă pasiunea și sufletul pus de oamenii care ocupă sau au ocupat de-a lungul timpului birourile redacției. Fiecare și-a lăsat amprenta, într-un fel sau altul, peste ceea ce înseamnă „Glasul Hunedoarei”, astăzi. Și, pesemne, au făcut-o tare bine, dacă acum diminețile nu merg fără un ochi aruncat peste ziarul proaspăt ieșit de la tipar.

Și sunt puține lucruri în lumea asta, care pot rivaliza cu asta! Descrețește frunțile, ridică sprâncene și semne de întrebare, indignează, contrariază, iscă rumoare. Și ceva îmi spune că va mai fi mult timp de-acum încolo!

Nu de alta, dar cine-ar vrea să-și piardă glasul atunci când are ceva de spus, tare și-apăsat?!

Despre Glasul Hunedoarei

Citește și

Indicatoarele puse la capetele podului continuau să deruteze şoferii, mai ales pe cei din alte judeţe, care nu aflaseră de închiderea podului.

Podul de la Şoimuş se redeschide astăzi

În dimineaţa acestei zile ar trebui să ia sfârşit calvarul şoferilor, creat de închiderea totală …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *