Home / Comunitate / Europarlamentarul Iuliu Winkler despre cum s-au văzut de la Bruxelles toate evenimentele generate de Ordonanţa 13. „Guvernul Grindeanu a greşit îngrozitor”
Iuliu Winkler 6639

Europarlamentarul Iuliu Winkler despre cum s-au văzut de la Bruxelles toate evenimentele generate de Ordonanţa 13. „Guvernul Grindeanu a greşit îngrozitor”

În ultimele două-trei săptămâni, România a fost prezentă în jurnalele de ştiri ale marilor televiziuni occidentale şi subiect de dezbatere în Parlamentul European. Asta ca urmare a Ordonanţei 13 şi a evenimentelor generate de iniţiativa Guvernului. Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler face, pentru „Glasul Hunedoarei” o analiză a evenimentelor şi spune cum au fost ele percepute în Parlamentul European.

 

Care au fost primele reacţii de care aţi avut parte la Bruxelles începând de la finele lunii ianuarie încoace, pe tema Ordonanţei 13?

Reacţiile au fost imediate pentru că am avut o dezbatere în Parlamentul European la mini-plenara de acum două săptămâni, chiar în ziua următoare după adoptarea Ordonanţei 13. Dezbaterea a reflectat diviunile dintre grupurile politice, dar vor urma analize în Parlamentul European. Comisia pentru Libertăţi Civile va avea o dezbatere şi s-a hotărât şi deplasarea unei delegaţii parlamentare, la o dată care nu a fost încă stabilită, pentru a avea discuţii cu Guvernul dar şi cu societatea civilă pentru a înţelege exact situaţia din România. De atunci au trecut mai mult de două săptămâni. Se vede şi faptul că, în continuare sunt manifestaţii, oamenii sunt în stradă. Şi acest lucru este important pentru Parlamentul European, pentru că evident ele indică nemulţumirea din societate. Este percepută şi într-un mod nuanţat, cred eu, nu numai diviziunea din societatea românească, dar şi faptul că, şi asta este ceea ce şi noi încercăm să explicăm aici, există, pe de o parte, pericolul unui regres. Este, de fapt, şi cea mai importantă observaţie care s-a făcut în raportul de ţară din luna ianuarie, la Mecanismul de Cooperare şi Verificate în justiţie, faptul că România, instituţiile statului, instituţiile politice, trebuie să dovedească ireversibilitatea progreselor obţinute în ultimii ani. Nu se contestă faptul că există progrese în societatea românească, în ceea ce priveşte separaţia puterilor în stat, reforma în justiţie şi lupta împotriva corupţiei. În acelaşi timp, se simte, se vede, se înţelege foarte clar că aceste progrese nu par în acest moment să fie ireversibile.

 

Care au fost cele mai neaşteptate întrebări pe care le-aţi primit de la colegi din alte ţări despre evenimentele din România?

Lucrurile sunt, în general, văzute în alb şi negru. Cea mai mare dificultate pe care eu, personal, o am este aceea de a încerca să explic faptul că lucrurile nu sunt neapărat bipolare, în alb şi negru, ci există foarte multe nuanţe care sunt foarte importante. Dacă cineva percepe că ceea ce este astăzi trebuie păstrat şi pentru asta au ieşit în stradă oamenii, eu încerc să le explic că cetăţenii nu protestează pentru păstrarea a ceea ce este azi, ci pentru intrarea într-o normalitate, pentru construirea unui stat în care să avem separaţia puterilor, în care să avem o justiţie independentă, dar, în acelaşi timp, sunt percepute semnalele legate de anumite abuzuri care se fac în numele justiţiei. Şi atunci sigur că opiniile se formează pe liniile de demarcaţie a grupurilor politice. Cei care sunt în grupul socialiştilor europeni tind mai degrabă să fie sensibili la analizele colegilor lor, cei care sunt în Partidul Popular European au alte sensibilităţi. Lucrurile sunt destul de nuanţate, dar eu cred că este bine aşa pentru că este clar că, dacă cetăţenii vor ceva astăzi în stradă, cel puţin mie îmi este clar că nu vor păstrarea unui status-quo, ci vor o societate aşa cum ne-o dorim cu toţii.

 

Unde consideraţi că a greşit cel mai mult, dacă sunteţi de părere că a greşit, Guvernul Grindeanu?

Guvernul Grindeanu a greşit îngrozitor. N-am nicio îndoială să spun că a fost o mare greşeală modul în care a fost adoptată acea ordonanţă, faptul că ea a fost ţinută în secret, pregătită în nişte laboratoare oculte şi adoptată la ora la care a fost adoptată, la modul la care a fost adoptată, publicarea în Monitorul Oficial după miezul nopţii şi aşa mai departe. Toate acestea au creat impresia unei lovituri, a unui complot…

 

Dacă nu cumva au creat  chiar o  convingere în rândul protestatarilor…

Da, eu nici nu vreau să discut aceste lucruri. Eu vreau să afirm următorul lucru: anul trecut, Curtea Constituţională a constatat că legea penală din România trebuie modificată într-un număr de puncte. Curtea Constituţională, aşa cum ştiţi foarte bine că este şi-n Germania şi-n alte state, trebuie să ajungă şi la noi la acel statut de respect, pentru că este o instituţie de mare importanţă în cadrul statului şi în cadrul oricărui procest de legiferare. Curtea este cea care trebuie să spună despre orice act normativ dacă este sau nu în acord cu Constituţia României.

Au trecut cele 45 de zile, nu s-au întâmplat lucrurile aşa cum legea prevede, nu s-a adaptat legislaţia penală, am ajuns în situaţia alegerilor, a unui nou guvern. Eu nu contest legitimitatea alegerilor, sau legitimitatea noului guvern. Contest însă modul în care a fost conceput acest act legislativ. Avem nevoie de dialog. Eu cred că cel mai bine ar fi ca acele peste 40 de puncte pe care Curtea Constituţională le consideră neconstituţionale să fie larg aduse publicităţii, în faţa opiniei publice, să fie dezbătute cu mediul de specialitate dar şi cu opinia publică, pentru că şi opinia publică este foarte importantă. Apoi să se dezbată în parlament toate aceste lucruri şi să se aducă modificările legal dar şi conform cu aşteptările societăţii.

 

Care credeţi că sunt, de fapt, aşteptările primordiale ale societăţii?

Sunt legate de transparenţă. Să ştiţi că şi în Parlamentul European a fost celebrul acord de comerţ liber cu Canada pe care l-am adoptat chiar săptămâna trecută. Au fost discuţiile şi dialogul cu Statele Unite, anul trecut. Acum se pare că acest lucru iese de pe agenda priorităţilor preşedintelui Trump, dar opinia publică europeană şi protestatarii primul lucru pe care l-au cerut a fost cel legat de transparenţă. Ne-au spus: „Stimaţi politicieni din Parlamentul European, stimată Comisie Europeană, vrem să ştim ce faceţi. Vrem să înţelegem cum negociaţi. Vrem să ştim exact obiectivele dumneavoastră”. Asta e valabil şi acasă (în România – n.red.): opinia publică are dreptul să ştie. Transparenţa este de neînlocuit.

 

Privind situaţia în ansamblu, România a câştigat o bilă albă sau o bilă neagră la Bruxelles în urma evenimentelor din ultimele două-trei săptămâni?

Guvernul are o mare bilă neagră. Societatea are o bilă albă pentru curajul de a pune presiune asupra autorităţilor, Guvernului şi clasei politice.
Am văzut reportaje la televiziunile străine. Majoritatea lăudau iniţiativa civică din România. Am văzut şi multe steaguri ale Uniunii Europene la proteste. Credeţi că protestele de la Bucureşti, Cluj, Timişoara sunt un semnal pro-european foarte clar? Unii comentatori străini au mers până într-acolo încât au considerat că reacţia societăţii româneşti poate însemna un fel de restart pentru Uniunea Europeană şi chiar poate diminua euroscepticismul din zonă.
Eu cred că România este astăzi printre cele mai puţin eurosceptice societăţi din toată Uniunea Europeană. Laud acest lucru, este foarte important că se întâmplă aşa. Eu cred că, dacă în societăţile europene societatea civilă are un rol foarte important, atunci faptul că acelaşi lucru se întâmplă în România este, iarăşi, un lucru lăudabil. Sunt foarte mulţumit de acest gen de evoluţie a evenimentelor.

Despre Ciprian IANCU

Citește și

DE BLAMAT PETRE DAEA

De blamat 20.11.2017

Petre Daea – ministrul Agriculturii, Pentru că se „năpusteşte” declarativ împotriva producătorilor din avicultură, fără …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *